PATRIMONIU // Capodopera de pe 31 August 1989

RENOVARE // Conceput în spiritul renaşterii italiene, care corespundea idealurilor iluministe, sediul Dadiani al Muzeului Naţional de Artă al Moldovei este încă în proces de restaurare

În secolul trecut era una dintre cele mai frumoase clădiri de pe strada 31 August 1989 din Chișinău, iar astăzi fosta clădire a gimnaziului pentru fete, fondat de principesa Natalia Dadiani, sediul actual al Muzeului Naţional de Artă al Moldovei, este împrejmuit de un gard de metal, iar în față este acoperit cu o bucată de pânză întunecată. Lucrările de restaurare au început încă de anul trecut.

Donație din partea României

În toamna anului trecut, fosta clădire a gimnaziului pentru fete, fondat de principesa Natalia Dadiani, a primit un milion de euro din partea Guvernului român pentru restaurare.

Proiectul are un termen limită până la sfârșitul anului 2015, iar directorul muzeului, Tudor Zbârnea, a refuzat să ne spună la ce etapă sunt lucrările de restaurare și ce s-a făcut până în prezent. Dumnealui ne-a îndemnat să consultăm datele de pe Internet, deranjat că îl întrebăm despre restaurarea clădirii.

Bijuterie în colț de cartier

Clădirea construită la intersecția străzilor Pușkin și 31 August 1989 are statut de monument de arhitectură şi istorie de însemnătate naţională.

Aceasta a fost construită în stil eclectic, cu sursa de influenţă a goticului florentin. După cum se arată în datele istorice, în anul 1897, consilierul de Stat Mitrofan Purişkevici a vândut Consiliului gimnaziului pentru fete în numele Nataliei Dadiani o proprietate imobiliară, aflată la colţul cartierului.

După demolarea construcţiilor vechi, în 1901, la iniţiativa principesei Natalia Dadiani, aici a fost construită clădirea nouă cu 2,5 etaje, după proiectul lui A. I. Bernardazzi. Finanțată tot de principesă, clădirea a găzduit un gimnaziu de fete, care a purtat numele principesei până în 1940. Din 1941 până în 1944, gimnaziul a purtat numele Reginei Maria. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, clădirea gimnaziului a fost deteriorată în partea superioară, iar între anii 1945 şi 1970 a servit drept sediu pentru Comitetul central al Partidului comunist al RSSM.

Palatul Pionierilor

Clădirea fostului gimnaziu este ridicată în două etaje pe un subsol, pe plan în formă de teu, clădirea este aliniată străzii, iar la joncţiunea aripilor se află scara monumentală cu trei rampe care urcă la etaj.

Acoperiş piramidal, încununat de un foişor

Faţada principală a monumentului are o compoziţie simetrică, cu un rezalit voluminos central, accentuat de un acoperiş piramidal, încununat de un foişor aerat, prin care are loc accesul în clădire, şi două rezalite laterale.

Nouă axe compoziţionale reprezintă opt goluri de ferestre şi unul pentru uşa de la balcon, căruia, la parter, îi corespunde uşa accesului de onoare. Paramentul faţadei principale este variat, executat în zidărie aparentă, cu parterul în bosaje orizontale din piatră de gresie, cărămidă arsă şi detalii cioplite din piatră.

Intrarea era printr-un gol simplu în peretele parterului, neevidenţiată arhitectural, în afară de forma în arc, conturată cu bolţari în spiritul goticului timpuriu şi de dominarea axei prin balconul-tribună de la etaj.

Colecție de peste 40 de mii de exponate

Muzeul a fost fondat la sfârşitul anului 1939, dar în timpul războiului colecţiile s-au pierdut. A fost reînfiinţat în 1944, iar până în prezent, Muzeul Național de Artă are o colecție de aproape 40 000 de exponate ce datează din secolul 15.

Printre colecții se numără Arta Universală și Arta Națională, care cuprind picturi, grafică, numismatică, artă decorativă și sculptură.