01:14:12 29.03.2024
Stiri

100 de monumente de patrimoniu au fost distruse în ultimii 25 de ani

Social 24.05.2014 15:35 Vizualizări3448 Autor: Aurelia Borzin


100 de monumente de patrimoniu au fost distruse în ultimii 25 de ani
Casa individuală de pe str. Izmail 17, distrusă pe 31 martie curent

Patrimoniul, victimă a modernizării

Incredibil // 100 de monumente de patrimoniu au fost distruse în ultimii 25 de ani, iar articolul 221 din Codul Penal, care prevede sancțiuni pentru distrugerea patrimoniului, încă nu a fost pus niciodată în aplicare în R. Moldova

„Chișinăul se dezvoltă foarte repede, lucru firesc și explicabil, doar că prin imitație. Iar victimă a acestei imitații este patrimoniul din centrul istoric al orașului. Monumentele istorice sunt distruse pentru a construi clădiri noi, superficiale, care nu sunt specifice locului și care distrug armonia și spiritul Chișinăului de altădată.” La această concluzie a ajuns Élodi Bedon de la Universitatea „Jean Monnet” din Franța, care se află de câteva luni la un stagiu în R. Moldova.

Să preluăm experiența francezilor

Tânăra cercetătoare a susținut în cadrul Asociației „Oberliht” o prezentare publică cu titlul „Paris-Chișinău, o excursie în centrele istorice”, încercând să ne atragă atenția asupra a ceea ce se întâmplă cu patrimoniul nostru cultural, făcând o paralelă cu Parisul. Puțini probabil știu că, doar în 2012, Parisul a găzduit circa 30 de milioane de vizitatori, o cifră care face aproape jumătate din numărul total al populației Franței. Iar veniturile anuale din turism, în Franța, le depășesc pe cele din industrie. Sigur, Chișinăul nu este Parisul și comparațiile în acest sens sunt riscante pentru noi, dar experiența franceză în ceea ce privește protejarea monumentelor de patrimoniu, punerea lor în valoare, ca parte integrantă economică a dezvoltării orașului, trebuie promovată și pusă în aplicare în spațiul nostru.

Legea nu funcționează

La sfârșitul lui martie, Élodi a fost martoră la demolarea monumentului de arhitectură de pe strada Ismail 17. „Din momentul în care o construcție este recunoscută ca monument istoric, este de neînchipuit un asemenea caz în Franța, își exprimă stupefacția tânăra cercetătoare. Dacă s-ar fi întâmplat la noi, ca o excepție, la fața locului ar fi venit imediat poliția. Căci este un gest interzis de lege și atrage după sine sancțiuni: amenzi foarte mari și chiar închisoare. În plus, ar fi fost un scandal mediatic răsunător.” Însă, în cazul demolării monumentului cu pricina nici urmă de poliție sau alte organe ale legii, pentru că legea, care este o formă de protecție, este ignorată și nu funcționează. Dovadă sunt cele 100 de monumente de patrimoniu distruse în ultimii 25 de ani și faptul că articolul 221 din Codul Penal, care prevede sancțiuni pentru distrugerea patrimoniului, încă nu a fost pus niciodată în aplicare în R. Moldova.

„Este cu adevărat trist”, mărturisește Élodi, amintindu-și ca într-un film cu imagini încetinite de acea zi de martie... „Este pur și simplu teribil. Este un gest care denunță ignoranță și un dezinteres față de trecut și prezent. O casă care este foarte veche, care face parte din peisaj și îl construiește, este rasă pentru a clădi pe acel loc ceva absolut nou, artificial, care nu are nicio legătură cu trecutul. După tristețe, te cuprinde un sentiment de revoltă că s-a putut întâmpla o asemenea infracțiune.”

Chișinăul nu este numai Catedrala și statuia lui Ștefan cel Mare

Înainte de a veni în R. Moldova, Élodi Bedon cunoștea foarte-foarte puține lucruri despre țara noastră, o necunoaștere specifică majorității francezilor. La un prim- contact însă cu Chișinăul, imaginea pe care și-a creat-o despre identitatea noastră culturală este una de melanj, dată fiind prezența mai multor minorități etno-lingvistice, „un melanj care permite să se ajungă la crearea unei identități legate de toleranță, de trai în comun, de pluralitate”.

Cei care nu au fost la Paris, pot cu ușurință recunoaște acest oraș după fotografiile de „carte poștală”, cum sunt cele cu Turnul Eiffel, Centrul „Georges Pompidou”, Luvrul și alte monumente de patrimoniu transformate în destinații turistice. La fel și Chișinăului, dacă ar fi să-i reperăm monumentele de patrimoniu recognoscibile pentru un străin, acestea ar fi în primul rând Complexul Catedralei, Arca de Triumf, Statuia lui Ștefan cel Mare... Dar o călătorie în inima Chișinăului reprezintă, în aceeași măsură, parcurile publice cu monumentele lor naturale, arhitectura tradițională, porțile sculptate și, mai ales, centrul istoric al orașului, în mare parte nevalorificat.

Clădirile vechi, reînvestite cu funcții adaptate la prezent

În opinia cercetătoarei, construcțiile noi care apar în Chișinău se fac pe contul distrugerii monumentelor de patrimoniu și imită un model care nu este specific locului, unul occidental, neoliberal, artificial și nejustificat. De aceea, noile construcții distrug armonia și „spiritul” orașului de cândva, iar chișinăuenii riscă să piardă pe această cale o anume continuitate între trecut, prezent și viitor. Întrucât construcțiile de patrimoniu sunt o mărturie fizică despre istoria noastră.

„O clădire care cândva a avut anumite funcții, pe care astăzi nu le mai are, poate fi reabilitată și nu neapărat muzeificată, pentru că finalmente, riscă să moară... Ea trebuie reînvestită cu alte funcții, dar cu o logică în conformitate cu noile tendințe, adaptată la prezent. Astfel, acea clădire va mărturisi despre trecut, dar totodată îi vom conserva sensul în prezent”, ne explică Élodi în câteva cuvinte felul în care ar trebui valorificat patrimoniul. De exemplu, clădirile vechi industriale pot fi spații potrivite unde s-ar organiza expoziții ale artei contemporane, dat fiind faptul că sunt foarte mari. Principalul este să revalorificăm cu o anume logică aceste clădiri de patrimoniu, altfel încât să suscităm interesul din partea localnicilor.

Câteva note de final optimiste

Ion Ștefăniță, directorul Agenției de inspectare și restaurare a monumentelor, pune distrugerea centrului vechi al orașului Chișinău pe seama mentalității vetuste și a lipsei de interes, atât din partea organelor de conducere, cât și a societății civile. Dincolo însă de această stare de lucruri, domnul Ștefăniță rămâne optimist: „Monumentele noastre de patrimoniu trebuie puse în valoare, așa cum am văzut la Bruxelles. Nu departe de Place de la Bource ne intersectăm cu istoria veche a orașului. R. Moldova, prin istoria sa, prin acest spirit al locului pe care îl are, poate fi scoasă din criză.”


Top stiri

Parteneri
Descoperă
Punct de vedere NAȚIONAL
25.03.2024 09:14 Nicolae Negru Nicolae Negru // Putin căzut de pe ca...

22.03.2024 09:05 Nicolae Negru Nicolae Negru // De ce ideea referend...

18.03.2024 09:13 Nicolae Negru Nicolae Negru // Putin și Rusia ca bo...

Promo
Abonament
Abonează-te pentru a fi la curent cu ultimele știri
Recomandat
Sondaj
Sunteți de-acord ca referendumul constituțional privind aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană să fie organizat în aceeași zi cu alegerile prezidențiale din anul curent?
Prietenii noștri

Widget cu noutăți la tine pe site

Ziarul Național 2013-2024. Toate drepturile sunt rezervate

Despre noi Publicitate News widget RSS Contacte Developed by WebConsulting.md