Portița „fugarilor din justiție”, închisă definitiv: Parlamentul votează reguli drastice – evadarea din arest la domiciliu devine infracțiune penală

Persoanele condamnate vor avea de acum înainte mai puține posibilități să se sustragă executării pedepselor sau să părăsească Republica Moldova înainte ca sentințele să fie puse în aplicare. Parlamentul a adoptat în lectura a doua un pachet amplu de modificări legislative care înăsprește mecanismele de supraveghere și introduce instrumente noi pentru autoritățile de drept, transmite MOLDPRES.

Proiectul a fost elaborat de Ministerul Justiției și urmărește în mod expres eliminarea lacunelor legislative existente între momentul pronunțării sentinței și executarea efectivă a pedepsei. Astfel, persoanele condamnate nu vor mai putea profita de acest interval de timp pentru a se ascunde sau pentru a părăsi țara cu scopul de a evita răspunderea penală.

Una dintre cele mai importante modificări impune instanțelor de judecată obligația de a dispune, din oficiu, anunțarea în căutare a persoanelor condamnate care nu sunt prezente la pronunțarea sentinței. În paralel, va fi aplicat consemnul, o măsură ce va permite restricționarea deplasării acestor persoane și va reduce considerabil riscul sustragerii de la executarea pedepsei.

Un alt element important de noutate este incriminarea evadării din arestul la domiciliu. În prezent, Codul penal sancționează doar evadarea din locurile de detenție. Lipsa unei reglementări specifice pentru arestul la domiciliu a creat, potrivit autorilor proiectului, un vid legislativ care a fost exploatat în practică.

„Această inadvertență legislativă generează un vid de reglementare care împiedică aplicarea unor sancțiuni penale proporționale în cazurile de încălcare a măsurii arestării la domiciliu, afectând grav autoritatea hotărârilor judecătorești și siguranța procesului penal”, se arată în nota de fundamentare a proiectului.

Noile prevederi vor permite organelor de drept să intervină imediat în cazurile de încălcare a arestului la domiciliu. Vor putea fi efectuate percheziții, dar și aplicate măsurile speciale de investigație prevăzute de lege, astfel încât reacția statului să fie rapidă și eficientă.

Pachetul legislativ extinde, de asemenea, utilizarea monitorizării electronice. Brățările electronice nu vor mai fi folosite doar în cazul arestului la domiciliu. Ele vor putea fi aplicate și persoanelor obligate să nu părăsească localitatea sau țara, precum și celor eliberate provizoriu sub control judiciar. Totodată, sunt introduse reguli clare privind modul de intervenție al autorităților în cazul alertelor, defecțiunilor tehnice sau deteriorării dispozitivelor de monitorizare.

Modificările prevăd și majorarea substanțială a garanțiilor financiare depuse de organizațiile care oferă cauțiuni pentru inculpați. Dacă în prezent aceste sume variază între 15.000 și 50.000 de lei, noile reguli stabilesc un plafon cuprins între 50.000 și 150.000 de lei. Autoritățile consideră că o astfel de măsură va oferi statului garanții patrimoniale mai solide, va descuraja eschivarea și va reduce riscul utilizării pur formale a cauțiunilor.

Totodată, cauțiunile vor fi administrate de Agenția de Recuperare a Activelor Infracționale, prin intermediul Sistemului Informațional Automatizat „Registrul activelor infracționale confiscate”. Această centralizare a evidenței va asigura un control mai riguros al fondurilor și o trasabilitate mai bună a sumelor depuse.

Proiectul introduce și instituția consemnului în legislația procesual-penală, atât sub forma de informare, cât și în varianta aplicată la frontieră. Scopul este să fie asigurat un schimb rapid de informații între organele judiciare și autoritățile responsabile de controlul trecerii frontierei, astfel încât persoanele vizate să nu poată părăsi în mod neautorizat teritoriul țării.

Potrivit Ministerului Justiției, noile măsuri vor consolida executarea hotărârilor judecătorești. Ele vor diminua semnificativ posibilitățile de eschivare de la răspunderea penală și vor spori eficiența întregului sistem de justiție penală.

Modificările legislative vor intra în vigoare la trei luni de la publicarea lor în Monitorul Oficial, perioadă în care instituțiile responsabile vor trebui să se pregătească pentru aplicarea noilor proceduri.