Stiri

„Pădurea Domnească” nu a scăpat de „Cortina de fier”

Important 19.05.2013 13:26 Vizualizări

1840

„Pădurea Domnească” nu a scăpat de „Cortina de fier”

Promisiune // În 2009, liderii AIE anunțau că sârma ghimpată de la Prut va fi demontată. Azi, zeci de km de sârmă ghimpată au rămas neatinși

Acum trei ani, liderii fostei Alianțe pentru Integrare Europeană afirmau într-un glas că sârma ghimpată de pe malul Prutului este o ruşine şi o sfidare a trecutului istoric și nu poate fi vorba de integrare europeană dacă acest gard de fier va fi păstrat la hotarul țării.

În martie 2010, Guvernul a anunțat că sârma ghimpată a fost demontată, însă în raioanele Glodeni și Fălești mai există și astăzi segmente unde aceasta a rămas intactă. Autoritățile locale au cerut să fie păstrat gardul în preajma Rezervației naturale „Pădurea Domnească”, chiar dacă acesta demult nu mai reprezintă o protecție pentru zona forestieră.

60 km de sârmă ghimpată la Prut

Rezervația „Pădurea Domnească”, una dintre cele mai vechi păduri de luncă din Europa, este „apărată” și astăzi de sârma ghimpată, vestigiu al Uniunii Sovietice. A rămas doar un vis proiectul privind instalarea unui echipament electronic de monitorizare a zonei care trebuia să genereze demontarea gardului de fier. „Noi am cerut în 2010 să rămână sârma în preajma rezervației pe o porțiune de circa 60 km. Se vorbea atunci despre instalarea unui echipament video, dar nu mai știu dacă se implementează proiectul. Este important că populația are acces în zonă. Nu sunt drumuri blocate”, spune președintele raionului Glodeni, Valeriu Țarigradschi, fost director al Rezervației „Pădurea Domnească”.

Gardul de fier este inutil

Conducerea Agenției „Moldsilva” recunoaște că sârma ghimpată nu este necesară în zona rezervației, dar nu intenționează să o scoată, deoarece asemenea acțiuni țin de competența autorităților locale. „Dacă vor s-o scoată, las’ s-o scoată. A rămas pentru protecție, dar acum chiar este inutilă, fiindcă există mai multe locuri libere de trecere. Acestea oricum sunt monitorizate de Poliția de Frontieră”, explică vicedirectorul Agenției „Moldsilva”, Tudor Botnari.

Sârma a ajuns în gospodării

În total, de la hotar a fost scoasă sârmă cu o lungime de circa 300 de kilometri înșirată prin zeci de localități din 11 raioane ale țării. La trei ani după ce au scăpat de gardul sovietic, părerile locuitorilor rămân împărțite. Unii spun că-și fac griji pentru animalele pe care le au pe lângă casă care se pot îneca oricând în râul Prut, alții salută decizia autorităților. „Era putredă. Ori cu dânsa, ori fără dânsa… Nu am nicio problemă după ce a fost scoasă. Oricum nu ne ducem nicăieri. De-am avea de lucru și salarii să-ți ajungă să trăiești”, ne spune Constantin Vornicu care locuiește chiar pe malul Prutului, în satul Măcărești, raionul Ungheni. Acesta mai păstrează și astăzi în ogradă un vălătuc de sârmă care-i poate prinde bine vreodată prin gospodărie.

Fără monument

Cele 2500 de tone de „ghimpi” doborâți în 2010 la Prut s-au păstrat o perioadă pe teritoriul pichetelor de grăniceri. Ulterior, au fost transmise autorităților locale. Unii au vândut sârma la fier vechi, alții au repartizat-o sătenilor. „Am făcut o listă a solicitanților și după decizia consiliului local am împărțit-o oamenilor din sat. Nu mai avem niciun vălătuc depozitat”, afirmă primarul satului Măcărești, Iacob Pântea.

Porțiuni din gardul sovietic se păstrează „ca amintire” doar în orașul Ungheni. Câțiva vălătuci de sârmă au fost aduși în parcul central din oraș. Autoritățile locale au renunțat la ideea vehiculată în 2010 de a topi sârma și a ridica un monument din metalul obținut sau de a construi un pod peste Prut. „A fost o idee la acel moment, dar a rămas nerealizată. Nici suvenire pe suport de lemn cu bucățele de sârmă nu mai confecționăm pentru oaspeții orașului, așa cum obișnuiam în acea perioadă, după demontare”, recunoaște vicepreședintele raionului Ungheni, Iulia Pancu.

Bucăți din „Cortina de fier” se păstrează și în România

În 2010, oficialii de la Chișinău își făcuseră o tradiție din a dărui colegilor din România suvenire care să le amintească despre „Cortina de fier” care a stat 66 de ani la Prut. La inaugurarea podului Rădăuţi-Lipcani, fostul ministru de Interne de la Bucureşti, Vasile Blaga, a luat bucăți de sârmă ghimpată pentru șeful statului român Traian Băsescu şi ex-premierul Emil Boc. O bucată din gardul de fier a ajuns la Muzeul de Istorie al Bucovinei, unde este expusă și astăzi.

Stela Mihailovici

Autor: Ziarul National

Prietenii tăi merită să știe ASTA!