OPINII // Disputa publică legată de transmiterea unui bloc al Bibliotecii Naționale către Mitropolia Basarabiei: „Acest bun a fost confiscat abuziv în perioada ocupației sovietice”; „Derogarea de la lege - crearea unui precedent cu riscuri majore”

Intenția autorităților R. Moldova de a transmite cu titlu gratuit, din proprietatea statului în proprietatea Mitropoliei Basarabiei, a clădirii fostului Seminar Teologic din Chișinău situate la intersecția străzilor 31 august 1989 și Mitropolit Bănulescu Bodoni, gestionată astăzi de Biblioteca Națională a R. Moldova, a stârnit discuții aprinse în societatea din stânga Prutului.

Proiectul de lege, înregistrat în Parlament de un grup de deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate, este salutat de unii cetățeni care consideră că, în acest fel, vor fi restabilite drepturile Mitropoliei Basarabiei asupra unuia dintre puținele bunuri ce i-au fost confiscate de sovietici, în timp ce alții se opun vehement acestui pas, arătându-se preocupați de soarta cărților rare păstrate în prezent de către Biblioteca Națională în acel spațiu.

O a treia categorie s-a grăbit să tragă foloase politice, iar o a patra a dat verdictul într-o societate, trebuie să recunoaștem, profund religioasă și „ghidată” de „armata în sutane” a lui Kirill Gundaev de la Moscova: „Cartea este mai presus ca biserica”.

CITIȚI și Reprezentanții societății civile din zona PROGRESISTĂ, puși la punct de Dan Perciun. „Ne-am obișnuit doar să cerem fără să oferim ceva în loc, toată lumea e datoare să ne ajute. România a investit sute de MILIOANE în R. Moldova…”

Între încercarea de a restabili dreptatea și transparență decizională

Mitropolia Basarabiei a anunțat că, dacă va redeveni proprietarul clădirii, o va renova și va crea condiții necesare pentru colecția de carte rară care se află în prezent în acest bloc. Totodată, președinta Maia Sandu a amintit că România a renovat mai multe instituții de patrimoniu de la Chișinău, iar „relația R. Moldova cu România nu poate fi într-un singur sens”.

Într-o opinie expusă la solicitarea Ziarului NAȚIONAL, preotul Sergiu Aga, consilier cultural al Mitropoliei Basarabiei, arată că această retrocedare ar reprezenta „un pas important în procesul de reabilitare a Mitropoliei Basarabiei”, care a avut de suferit nu numai în perioada sovietică, ci și în perioada post-sovietică, fiind supusă la presiuni și restricții din partea autorităților guvernamentale.

CITIȚI și Alexandru Tănase // „Bibliofilii” moldoveni și „karandașul lui Sangheli”. Acum câțiva ani, Nicolae Cantarean a dăruit Catedrala „Înălțarea Domnului” lui Vladimir Gundeaev, care astăzi instigă la RĂZBOI. Vorba moldoveanului: „aici îi tăt normal!”

În același timp, doctorul habilitat în istorie, Sergiu Musteață, remarcă lipsa de transparență din partea autorităților și spune că retrocedarea este o problemă dureroasă în R. Moldova, odată ce oamenii nedreptățiți de către regimul comunist nu și-au recuperat proprietățile, iar derogarea de la norma legislativă în acest caz ar putea duce la crearea „unui precedent cu riscuri majore pentru viitor”.

Totuși, comentatorul politic Veaceslav Berbeca și doctorul în filologie romanică, Ana Guțu, consideră „incorecte” și „ridicole” disputele iscate în jurul inițiativei de a retroceda un bun „confiscat în perioada ocupației sovietice de o manieră completamente abuzivă”.

CITIȚI și Nicolae Negru // Într-un cerc vicios, între bibliotecă și biserică

Citiți în continuare mai multe opinii care vizează inițiativa autorităților de a trece în proprietatea Mitropoliei Basarabiei a clădirii fostului Seminar Teologic din Chișinău, situate la intersecția străzilor 31 august 1989 și Mitropolit Bănulescu Bodoni

Preotul Sergiu Aga, consilier cultural al Mitropoliei Basarabiei: „Această retrocedare ar putea fi considerată un pas important în procesul de reabilitare a Mitropoliei Basarabiei, în încercarea de a restabili dreptatea și respectul pentru patrimoniul religios și cultural al acesteia, de care a fost deposedată în timpul regimului sovietic”

„Consider că retrocedarea acestui imobil către Mitropolia Basarabiei reprezintă un gest minim reparatoriu și binevenit în contextul istoric și politic al Republicii Moldova. Această retrocedare ar putea fi considerată un pas important în procesul de reabilitare a Mitropoliei Basarabiei, în încercarea de a restabili dreptatea și respectul pentru patrimoniul religios și cultural al acesteia, de care a fost deposedată în timpul regimului sovietic.

Este important să subliniem faptul că Mitropolia Basarabiei a avut de suferit nu numai în perioada sovietică, ci și în perioada post-sovietică, fiind supusă la presiuni și restricții din partea autorităților guvernamentale.

De asemenea, este important să menționăm că Mitropolia Basarabiei vine în sprijinul protejării și promovării patrimoniului cultural și istoric în Republica Moldova, inclusiv în cazul Bibliotecii Naționale. În acest sens, retrocedarea imobilului către Mitropolia Basarabiei ar trebui să fie realizată într-un mod transparent și consultativ, ținând cont de importanța istorică și culturală a acestei clădiri, astfel încât Biblioteca Națională să își poată continua activitatea și misiunea sa într-un mod mai eficient, într-un imobil retrocedat unui aparținător de drept – Mitropolia Basarabiei”.

Sergiu Musteață, arheolog, doctor habilitat în istorie, profesor universitar, cercetător ştiinţific: „Oricine va putea cere dreptate și retrocedarea proprietăților preluate abuziv de puterea sovietică”

„Situația este una foarte sensibilă și cu mai multe componente problematice.

1. Retrocedarea este o problema dureroasă, deoarece au fost nedreptățiți de către regimul comunist în primul rând oamenii, care în final nu și-au recuperat proprietățile, fiindcă, după dizolvarea URSS, în Republica Moldova a fost aplicat alt principiu decât cel al retrocedării.

2. Derogarea de la norma legislativă duce la crearea unui precedent cu riscuri majore pentru viitor. Dacă legea respectivă va fi adoptată, oricine va putea cere dreptate și retrocedarea proprietăților preluate abuziv de puterea sovietică.

3. Faptul că acest edificiu este monument istoric și în incinta lui se află colecțiile de carte rară ale Bibliotecii Naționale, acestea reprezintă componente importante ale patrimoniului cultural național care trebuie adecvat protejate, valorificate și promovate. Schimbul de proprietar ar duce la modificarea multor aspecte. Chiar dacă acea colecție de carte rară va rămâne în această clădire, Biblioteca Națională va deveni chiriaș, respectiv va trebui să plătească anumite costuri. De aceea, consider că, înainte de elabora un astfel de proiect legislativ, inițiatorii trebuia să consulte părțile interesate/implicate și să caute soluții potrivite. Sunt sigur că se pot găsi soluții care ar împăca părțile interesate și care ar satisface și interesele/ necesitățile Mitropoliei Basarabiei. Însă acest lucru trebuie realizat în cadrul unui proces transparent. Altfel, actuala guvernare riscă să piardă încrederea cetățenilor.

4. Mai e ceva tare important - tăcerea ministrului Culturii, de parcă nu există. Biblioteca Națională este în subordinea Ministerului Culturii, clădirea este una istorică, inclusă în Registrul Monumentelor ocrotite de stat, fondul de carte rară este parte a patrimoniului național etc., iar ministrul a luat apă-n gură. Mai avem noi oare nevoie de un astfel de ministru fricos și indiferent?”.

Veaceslav Berbeca, magistru în științe politice: „Prin această decizie se compensează într-o măsură insignifiantă atitudinea discriminatorie a statului față de Mitropolia Basarabiei în comparație cu abordarea pe care a avut-o față de Mitropolia Moldovei”

„Reacția vehementă a unor cetățeni față de intenția autorităților statului de a transmite cu titlu gratuit din proprietatea statului în proprietatea Mitropoliei Basarabiei a clădirii fostului Seminar Teologic din Chișinău, care aparține de Biblioteca Națională a R. Moldova, este, eufemistic vorbind, jenantă.

În primul rând, această decizie își propune să restabilească un drept confiscat de statul sovietic. Prin această decizie se compensează într-o măsură insignifiantă atitudinea discriminatorie a statului față de Mitropolia Basarabiei în comparație cu abordarea pe care a avut-o față de Mitropolia Moldovei.

În al doilea rând, Mitropolia Basarabiei oferă garanții că nu va schimba destinația clădirii, astfel încât Biblioteca Națională va putea în continuare să depoziteze fondul de carte rară.

În al treilea rând, urmează să fie restaurat acest monument istoric prin a-i reda splendoarea de altădată. Grație banilor contribuabililor români, au fost restabilite două clădiri emblematice pentru Chișinău – Muzeul Național de Artă și Sala cu Orgă.

Am impresia că intenția de a transmite această clădire în proprietatea Mitropoliei Basarabiei ar fi fost mult mai puțin criticată, dacă avea loc acum cinci luni, când Republica Moldova se confrunta cu o gravă criză energetică. Declarația de ieri a președintei Maia Sandu, care remarcat că „relația cu România nu poate fi într-un singur sens”, exprimă un test al corectitudinii pe care trebuie să-l trecem în raport cu statul român”.

Ana Guțu doctor în filologie romanică, profesor universitar: „R. Moldova nu are nicio șansă de integrare euroatlantică și românească fără adoptarea unei legi care ar reglementa problema retrocedării proprietăților și averilor confiscate de la cetățenii basarabeni în perioada ocupației sovietice”

„Consider că disputa stârnită în societatea din Republica Moldova referitoare la retrocedare a clădirii Bibliotecii Naționale către Mitropolia Basarabiei este una incorectă, indusă artificial de o manieră voită.

Atunci când este vorba despre reparațiile istorice în spațiul dintre Prut și Nistru, nu există marjă de eroare pentru discuții de genul acesta. Opinia mea este univocă: Parlamentul Republicii Moldova trebuie să voteze inițiativa legislativă prin care clădirea actuală a Bibliotecii Naționale să fie retrocedată Mitropoliei Basarabiei, deoarece acest bun a fost confiscat în perioada ocupației sovietice de o manieră completamente abuzivă.

Guvernul Republicii Moldova trebuie să identifice fonduri pentru construcția unei biblioteci moderne, dotate cu tehnologie informațională, spații bine amenajate, racordate la cerințele vremii.

Dacă ar fi să extindem problema retrocedărilor, vreau să menționez că Republica Moldova nu are nicio șansă de integrare euroatlantică și românească fără adoptarea unei legi separate, care ar reglementa problema retrocedării proprietăților și averilor confiscate de la cetățenii basarabeni în perioada ocupației sovietice.

Actuala legislație este foarte sumară și nu cuprinde toate cazurile de persecuție politică și economică ce au fost înfăptuite pe teritoriul Basarabiei în timpul ocupației sovietice. Atâta timp cât proprietatea privată nu va fi pusă în capul mesei și nu va fi respectată, nu avem nicio șansă să ne integrăm în spațiul civilizațional european și românesc”.