Ursula von der Leyen propune interzicerea rețelelor sociale pentru copiii de până la 13 ani și mini-conturi până la 15 ani

Preşedinta Comisiei Europene (CE), Ursula von der Leyen, a prezentat miercuri, în Parlamentul European (PE), propuneri aşteptate de mai mult timp pentru protejarea copiilor şi adolescenţilor în mediul online. Planul prevede interzicerea accesului la reţelele de socializare pentru copiii cu vârsta de până la 13 ani şi crearea unor „mini-conturi”, cu funcţii limitate, pentru adolescenţii de până la 15 ani.

„Fără reţele de socializare până la (vârsta de) 13 ani” şi „fără cont personal înainte de 15 ani”, a declarat preşedinta Comisiei într-un discurs solemn despre „starea Uniunii”, susţinut în Parlamentul European.

„Astfel, copii cu vârsta între 13 şi 15 ani nu vor dispune decât de mini-conturi, instalate şi supravegheate de către părinţii lor, cu funcţionalităţi restrânse şi o durată de utilizare limitată. Iar pentru cei în vârstă de 15-18 ani, platformele vor fi obligate să adopte o concepţie securizată”, a adăugat ea.

Propunerile vor trebui aprobate atât de eurodeputaţi, cât şi de cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. Detaliile urmează să fie prezentate joi, la Strasbourg, într-un proiect european de lege intitulat „EU Kids Act”. Documentul va fi prezentat de Ursula von der Leyen împreună cu comisarul european pentru domeniul Digital, Henna Virkkunen.

Iniţiativa apare pe fondul îngrijorărilor tot mai mari legate de efectele utilizării excesive a internetului şi a platformelor digitale asupra minorilor. Dependenţa de ecrane, hărţuirea online, lipsa somnului, tulburările de comportament alimentar şi solicitările cu caracter sexual se numără printre riscurile la care sunt expuşi copiii în mediul online.

Potrivit Comisiei Europene, legislaţia existentă şi Regulamentul privind serviciile digitale (DSA) nu oferă suficiente garanţii pentru a răspunde tuturor acestor pericole. În acest context, presiunile politice pentru o protecţie mai eficientă a copiilor şi adolescenţilor cresc în statele membre, iar la nivel naţional sunt anunţate tot mai multe iniţiative.

Franţa se află printre ţările care susţin activ introducerea unor restricţii. Ursula von der Leyen a preluat personal acest dosar în urmă cu un an, iar propunerile sale sunt inspirate în mare parte dintr-un raport elaborat de experţi în protecţia copilului, cercetători şi psihiatri pediatri. Raportul a fost transmis în luna iulie.

Proiectul european urmează să se aplice mai multor categorii de servicii digitale. Pe lângă reţelele de socializare, acesta ar putea include asistenţi bazaţi pe inteligenţă artificială, roboţi conversaţionali, cunoscuţi drept chatbot, precum şi diverse jocuri online.

Restricţiile de vârstă, care ar urma să fie valabile în întreaga Uniune Europeană, vor fi însoţite de noi obligaţii pentru operatorii care doresc să îşi păstreze serviciile accesibile minorilor. În cazul încălcării regulilor, amenzile ar putea ajunge până la 6% din cifra de afaceri mondială a companiei.

Printre măsurile avute în vedere se află eliminarea celor mai „adictive” funcţii ale platformelor. Este vorba despre derularea nelimitată a conţinutului şi recomandările ultrapersonalizate, mecanisme concepute pentru a menţine utilizatorii conectaţi cât mai mult timp.

Platformele ar urma, de asemenea, să verifice în mod sistematic vârsta utilizatorilor noi. Modalitatea concretă de realizare a acestor verificări va fi una dintre cele mai disputate chestiuni, deoarece sistemele de identificare a vârstei provoacă neîncredere în rândul utilizatorilor de internet şi ridică întrebări privind protejarea datelor personale.

Un studiu publicat de organizaţia 5Rights arată că funcţionalităţile adictive sunt omniprezente pe platformele folosite de copii, inclusiv în jocurile online. Unele servicii ar utiliza chiar „tactici de manipulare emoţională” pentru a-i determina pe minori să revină şi să petreacă mai mult timp conectaţi.

ACCES TREPTAT

Sistemul promovat de Ursula von der Leyen pare mai flexibil decât o interzicere completă a accesului la reţelele de socializare pentru adolescenţii cu vârsta de până la 16 ani. O astfel de măsură a fost introdusă anul trecut în Australia, însă adolescenţii au reuşit, în numeroase cazuri, să o ocolească.

Modelul european, bazat pe un acces gradual şi pe funcţii adaptate vârstei, seamănă mai mult cu un proiect de lege anunţat luni în Franţa de preşedintele Emmanuel Macron. Textul francez a fost transmis Bruxellesului pentru a fi verificat din perspectiva compatibilităţii cu dreptul european.

Proiectul francez prevede interzicerea accesului la reţelele de socializare până la vârsta de 15 ani, atunci când acestea oferă funcţionalităţi considerate nocive. Totuşi, sunt prevăzute derogări pentru adolescenţii care au împlinit 13 ani.

Această formulă a fost elaborată după ce Consiliul Constituţional francez a respins, în august, o interdicţie generală. Autorităţile de la Paris încearcă astfel să păstreze obiectivul de protejare a minorilor, fără a impune o măsură care să fie considerată disproporţionată.

Mai multe ţări au urmat exemplul Australiei şi au anunţat sau au implementat restrictiile accesului tinerilor la reţelele de socializare. În unele cazuri, autorităţile au optat chiar pentru interzicerea accesului până la o anumită vârstă.

Printre aceste state se află Canada. Premierul Mark Carney a asistat la discursul solemn susţinut miercuri de Ursula von der Leyen, într-o premieră pentru participarea unui lider străin la un asemenea eveniment.

Guvernul canadian a anunţat în iunie un proiect prin care accesul la reţelele de socializare ar urma să fie interzis până la vârsta de 16 ani. Măsura ar avea excepţii pentru platformele care pot demonstra că oferă „măsuri de protecţie suficiente pentru copii”.

Propunerile Comisiei Europene se anunţă dificile şi ar putea provoca dezbateri intense în Parlamentul European, precum şi între guvernele statelor membre. Discuţiile se vor concentra în special asupra modului de aplicare a restricţiilor, asupra responsabilităţii platformelor şi asupra sistemelor de verificare a vârstei.

În centrul dezbaterii se va afla şi echilibrul dintre protecţia minorilor, dreptul la viaţă privată şi accesul la servicii digitale. Pentru a intra în vigoare, măsurile propuse vor trebui negociate şi aprobate atât de Parlamentul European, cât şi de statele membre ale Uniunii Europene.