OPINIE // „Pozițiile PRO și CONTRA ale unor actori politici locali afectează imaginea și caracterul de ARBITRU echidistant al instituțiilor europene”

R. Moldova și Georgia au aceiași indicatori de performanță în mai multe studii internaționale. Parlamentul European (PE) a dat calificative partidelor politice moldovenești și nu a apreciat activitatea Guvernului în funcție de parametrii tehnici de performanță. Înaltul for legislativ european a adoptat o poziție părtinitoare și politicianistă, iar pozițiile PRO și CONTRA ale unor actori politici locali afectează imaginea și caracterul de arbitru echidistant al instituțiilor europene. Acestea sunt concluziile unui material de analiză semnat de Andrei Cugir.

Potrivit sursei citate, campania electorală pentru parlamentare a început cu o premieră. „Startul a fost dat nu de actorii locali, de instituțiile responsabile sau de partidele politice din țară, dar cu totul de alte foruri și cu totul în altă capitală.PE – una din cele mai importante instituții ale UE -prin modul în care a acționat, dar și prin textul rezoluției pe care l-a aprobat recent a comis o ingerință inexplicabilă și regretabilă în treburile interne ale statului independent și suveran R. Moldova. Or, ședința PE nu a fost altceva decât implicarea acestui important organism european în viața politică moldovenească de partea unor actori politici concreți (a se citi opoziția extraparlamentară de dreapta). De la înalta tribună europeană s-a dat citire, dacă vreți, unui manifest electoral și de susținere a două partide politice – actori ai luptei electorale, luptă ce, se pare, a început cu girul și cu implicarea PE”.

În opinia autorului, PE s-a dovedit a fi un arbitru părtinitor. „Ceea ce a făcut Legislativul European este, de fapt, o lovitură puternică dată statutului de arbitru neutru și echidistant al UE în raport cu țările partenere. Arbitru poartă discuții și negocieri cu autoritățile statului, indiferent de coloratură și nu favorizează, nu declară și nu demonstrează, aproape deschis, susținere pentru unii actori politici. Arbitrul nu-și permite să emită mesaje cu un puternic caracter electoral, ce pot influența comportamentul unor alegători.Așa a fost și este firesc să fie, dar nu mai este și nu e clar de ce nu mai este. Deci, PE nu a dat o apreciere echidistantă activității Guvernului, dar a dat note și calificative activității partidelor politice de la Chișinău. Lucru absolut incorect în raport cu Guvernul R. Moldova și absolut nefiresc ca să se întâmple în înaltul for legislativ european”.

Analiza mai arată că în aceeași zi PE a aprobat o rezoluție ce viza și o altă țară ex-sovietică.„Doar că de această dată, așa cum și trebuie să fie, PE s-a referit mai mult la activitateaGuvernului de la Tbilisi, fără a lansa mesaje electorale și de susținere a unor partide politice, deși unii eurodeputați au avut asemenea porniri. Două țări, dar abordări absolut diferite. Mai ales că după mai mulți indicatori internaționali de performanță, R. Moldova și Georgia sunt în situații cam asemănătoare”.

Astfel, în material sunt prezentați unii indicatori de performanță din R. Moldova și Georgia. „De exemplu, Moldova ca și Georgia acumulează cam același scor când este vorba de Indicele Democrației, iar țara noastră, pe alocuri, este chiar mai bine poziționată.

R. Moldova- 5,94

Georgia - 5.93

Când este vorba de Funcționalitatea Guvernului, studiul arată că performantele Executivului moldovenesc sunt ușor în avans comparativ cu cele de la Tbilisi:

R. Moldova – 4,64

Georgia – 4,29

Mai mult, moldovenii sunt mult mai bine plasați și atunci când este vorba de Libertățile civile:

R. Moldova – 7,06

Georgia – 5,59.

Situația este absolut similară și când vorbim de un alt studiu. De această dată ne referim laFreedom in the World. Ambele state au calificativul „parțial libere” (partly free), adună același punctaj la indicatorii „Drepturi politice” (political rights) și „Libertăți/drepturi civile” (civil liberties), iar în topul general al statelor suntem în același grup (Georgia – 64, R. Moldova – 61)„.

Am făcut apel la aceste două studii, elaborate de instituții internaționale absolut imparțiale, pentru a arăta că eforturile guvernelor de la Chișinău, dar și Tbilisi primesc cam aceleași aprecieri. Și atunci apare întrebarea firească, de ce PE nu a dat un calificativ tehnic, în funcție de performanțe, ambelor Guverne? De ce în cazul R. Moldova s-a mers mai mult pe aprecieri politice, pe discursuri electorale și pe susținerea evidentă a unor actori politici? Care este mesajul pe care vrea să-l transmită PE? Nu avem încă un răspuns clar. Dar o primă analiză ne demonstrează că unele instituții europene suferă de un derapaj grav, care ar putea să le știrbească mult din integritatea și caracterul echidistant și profesionist”, se arată în materialul semnat de Andrei Cugir.