OPINIE // „Dodon devine un INTRUS care, dacă nu se oprește, va vedea cartonașul roșu. Kremlinul îi pregătește lui Dodon rolul lui Ianukovici”

„Bănuiesc că sintagma „întrevedere trilaterală” îi aparține lui Igor Dodon, pentru că pare să facă parte din ticul său verbal. Anterior el i-a propus președintelui Consiliului European, Donald Tusk, negocieri trilaterale cu Federația Rusă. Până la urmă, de dragul păcii și dialogului între puteri, am putea accepta această formulă de cooperare între puterile în stat. Dar există o problemă. Întrevederea trilaterală constituie dovada faptului că președintele republicii nu-și exercită corect mandatul, își depășește atribuțiile, încălcând Constituția R. Moldova care instituie nu un președinte-jucător, ci un președinte-mediator”, este punctul de vedere al analistului Petru Bogatu, enunțat în cadrul emisiunii sale de la Prime.

Potrivit sursei citate, faptul că Dodon intră abuziv în terenul politic și joacă împotriva Guvernului și majorității parlamentare ar putea să-l coste. „Dodon iese din banca sa, impusă de Legea Supremă, și devine un intrus care, dacă nu se oprește, va auzi fluierul arbitrului și va vedea cartonașul roșu în fața ochilor. Andrian Candu se pare că a încercat să-i explice pe degete președintelui cât fac 2 plus 2 împărțit la 2 în realitatea politică, dar degeaba”.

Bogatu amintește că formatul „trilateral” este unul inventat, deoarece conlucrarea președintelui cu celelalte puteri ale statului este reglementată de Constituție. „Așa-zisul format trilateral e un fel de a cincea roată la căruță. Întrevederile trilaterale nu sunt constituționale. Statul R. Moldova, dacă se respectă, pe plan extern nu poate avea două voci, bineînțeles, ci numai una. Iar intenția anunțată cu obstinație de a semna un acord cu Uniunea Eurasiatică este tocmai gogorița care iese din cea de-a două gură, cea a șefului statului. Gura prezidențială ar trebui ori să tacă, ori să se ralieze la poziția primei și singurei voci oficiale care este cea a Executivului. Se impun niște amendamente care l-ar obliga pe președintele republicii, așa cum se întâmplă în majoritatea regimurilor parlamentare, să consulte și să asimileze punctul de vedere al guvernului înainte de a întreprinde călătorii peste hotare, nu să promoveze interesele fostei metropole”, spune analistul.

Petru Bogatu a făcut o analogie între puciul eșuat din Muntenegru, când Moscova a încercat să instaleze omul său la Podgorița și evenimentele din R. Moldova de la finele anului 2014. „Toamna trecută, Moscova a vrut să instaleze omul său și în Muntenegru, pentru a împiedica astfel intrarea acestei țări în NATO. Lovitura de stat a dat chix. Procurorul special muntenegrean, Milivoje Katnic, a dat de înțeles că întreaga conspirație a fost pusă la cale la comanda Kremlinului. Procurorii de la Podgorița anunță că 15 persoane sunt arestate. Totodată, trei agenți ruși, Eduard Șirokov, Eduard Șișmanov și Vladimir Popov, sunt considerați organizatorii puciului, cel din urmă participând în 2014, după cum am arătat anterior, și la o conspirație împotriva R. Moldova”.

Conform analistului, e la mintea oricui că și puciul dezlănțuit în R. Moldova, mai întâi, la începutul lui 2014, în sud, iar mai apoi și în restul teritoriului, în care au fost antrenați ofițeri ai GRU de genul lui Vladimir Popov, implicat ulterior și în tentativa de lovitură de stat din Muntenegru, nu a eșuat în totalitate. Agenții ruși n-au reușit să provoace o rebeliune la Comrat, nu au izbutit să ațâțe spiritele la Bălți, nu au putut să răstoarne Guvernul de la Chișinău. Lor le-a ieșit pasiența în sectorul financiar în schimb, unde spălările de bani și jefuirea miliardului au demolat scena politică și au compromis cauza europeană. Anume pe coama acestei diversiuni s-au cocoțat sus în sondaje Renato Usatîi și Igor Dodon, cel din urmă fiind propulsat, pe banii Sberbankului și Gazpromului, în fotoliul prezidențial”.

În același context, Bogatu a făcut referire și la o declarație făcută de președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, care a menționat că Rusia poate folosi forța militară dislocata în Transnistria pentru un atac asupra Ucrainei.

„Curios este faptul că aceste declarații Poroșenko le-a făcut după întâlnirea cu premierul moldovean Pavel Filip. Cât de realiste sunt predicțiile sale? Nimeni nu poate ști, desigur, ce-i în capul lui Putin. Pe de altă parte, capacitatea de apărare a Ucrainei a crescut substanțial în ultimii doi ani. Or, liderul de la Kremlin este imprevizibil. Iată de ce nu se poate pune mâna-n foc că previziunile lui Poroșenko sunt greșite. Zvonurile din ultimul timp potrivit cărora Tiraspolul ar fi dispus să negocieze statutul său special nu-i exclus să fie o fumigenă, o manevră de învăluire a Kremlinului care îi pregătește lui Dodon, de fapt, rolul lui Ianukovici pentru a declara ulterior juntă guvernarea de la Chișinău și a avea astfel un pretext să recunoască independența regiunii separatiste. Oricum, se impun măsuri de precauție în dreapta Nistrului. Paza bună trece primejdia rea”, a conchis Bogatu.