Nistrule cu apă… murdară

Stație de epurare // Până autoritățile vor găsi un compromis, râul Nistru înghite zilnic mii de tone de dejecții

Galina Munteanu

Problema miilor de tone de reziduuri care se varsă zilnic în râul Nistru nu este nouă nici pentru autorități, nici pentru administrația publică locală (APL) din Soroca. În timp ce, de mai bine de zece ani, acestea nu pot găsi un compromis și se învinuiesc reciproc, cei care au de suferit sunt consumatorii de apă.

Și membrii Curții de Conturi (CCRM) s-au arătat îngrijorați de scurgerile de deșeuri în Nistru din cauza inoperabilității Stației de epurare de la Soroca, după ce controlorii de stat au efectuat acolo un audit.

„Într-adevăr, e strigător la cer. Din 1999, orașul Soroca aruncă zilnic 2 400 de tone de rahat, ca să fie clar, direct în Nistru, la 30-40 de metri de cetatea marelui Ştefan (Ștefan cel Mare – n.r.). Iată aceste 2 400 de tone hrănesc populația până la Odesa”, menționa președintele CCRM, Serafim Urechean.

Indignare și nimic mai mult

S-au indignat, au criticat și nimic mai mult. Soroca varsă în continuare zilnic în Nistru mii de tone de ape reziduale produse de populație și de două mari companii din oraș.

Ministerul Mediului susține că de vină se face administrația publică locală care a pus bețe în roate soluționării acestei probleme. O stație nouă de epurare a apei reziduale urma a fi construită în satul Egoreni, situat la o distanță de nouă kilometri de orașul Soroca, însă, din cauza protestului locuitorilor acestui sat, stația nu a mai fost înălțată.

„Ministerul Mediului a găsit investitori, a fost elaborat proiectul tehnic al noii stații de epurare, însă administrația publică locală a fost împotrivă. Mai mult decât atât, și localnicii sunt împotriva proiectului nostru. Zic că o să fie miros urât în preajmă, țânțari. E de înțeles că o stație de epurare nu este o fabrică de parfum, dat miros urât în zonă nu va fi. Chiar și așa, nu putem să mergem împotriva oamenilor”, a menționat pentru Ziarul NAȚIONAL șefa Direcției managementul apelor a Ministerului Mediului, Serafima Tronza.

„Am găsit soluția, dar nu avem bani”

Autoritățile locale susțin, la rândul lor, că și-au elaborat propriul proiect de construcție a unei noi stații de epurare a apelor reziduale care a primit avizele mai multor instituții din stat, dar că nu dispun de surse financiare pentru a da startul lucrărilor de construcție. Motivul ar fi și unul politic, se plânge primarul comunist de la Soroca, Elena Bondarenco.

„Proiectul nostru este cel mai potrivit pentru zona în care trăim. Va fi o stație de epurare de tip clasic. Construcția va fi de tip închis, prelucrarea dejecțiilor se va face în subteran. Asemenea stații sunt în mai multe orașe mari. Am vizitat o asemenea stație de epurare în orașul Constanța, România. Este situată chiar lângă o bază de odihnă și niciun miros nu se resimte. Nu se va resimți nici la noi vreun miros neplăcut. A trecut avizul mai multor instituții în stat, iar când a ajuns la etapa finanțării a fost stopat. Au motivat că nu au finanțatori. Nu cred că nu se pot găsi surse financiare în țară, nu este voință politică”, ne-a spus Elena Bondarenco.

90 de milioane de lei, bani necesari

Primarul de la Soroca susține că, pentru construcția stației de epurare după modelul propus de ei, sunt necesare circa 90 de milioane de lei, bani care s-ar putea de găsit și în țară, nu doar la finanțatori externi. „Consiliul raional Soroca și-a anunțat disponibilitatea de a aloca o parte din bani. La fel și cei de la Fondul Național de Dezvoltare Regională, dar și de la Fondul Ecologic sunt dispuși să finanțeze construcția acestei stații de epurare”, mai afirmă primarul.

„Proiectul ministerului este bun, dar nu pentru noi”

Autoritățile locale susțin că proiectul propus de Ministerul Mediului este bun, doar că pentru o zonă ori întreprindere unde sunt maximum două mii de persoane, iar în Soroca sunt circa 35 de mii de locuitori.

Până acum zece ani, apele reziduale din Soroca erau filtrate la o stație de epurare situată pe malul ucrainean al Nistrului, în satul Țichinovka.

Sanepid - apa este bună de băut

Și Centrul Național de Sănătate Publică, dar și SA „Apă-Canal Chișinău” ne dau asigurări că apa din robinet este bună de băut, corespunde în totalitate cerințelor igienice atât după indicii microbiologici, cât şi cei sanitaro-chimici. Consumatorii nu au pentru ce-și face griji, zic specialiștii de aici. Potrivit reprezentanților acestor două instituții, chiar dacă în râul Nistru s-ar scurge mai multe reziduuri, apa este tratată în conformitate cu standardele internaționale şi poate fi consumată fără nicio teamă.

„Apa din râul Nistru este captată la priza de suprafață din Vadul lui Vodă și transportată în Chişinău. Aici trece procesul de tratare prin decantare şi filtre. La intrarea în staţie se dezinfectează prin oxidarea cu hipoclorit de sodiu. După asta, stă în jur de o oră în contact cu clorul în bazinele de apă, abia după aceea este distribuită în mun. Chișinău”, a menționat pentru Ziarul NAȚIONAL șeful Departamentului asigurarea calității, control și reglementare SA „Apă-Canal Chișinău”, Arcadie Rusnac. Întrebat de ce în unele sectoare din capitală apa are un miros neplăcut, Rusnac ne-a spus că de vină se fac țevile învechite, depunerile de calcar și rugina din ele. Cei de la „Apă-Canal” spun că, pentru a menține şi a renova apeductele magistrale, ar avea nevoie de investiții care ar depăși suma de 300 de milioane de euro, bani de care nu dispun.

Apa din fântâni, mai rea decât cea din robinet

Deși unii consumatori afirmă că apa din fântânile din municipiul Chișinău este mai bună decât cea din robinet, Sanepidul susține contrariul. În peste 80 la sută din fântânile din municipiul Chişinău apa nu este bună de băut. În unele dintre acestea, bacilii Coli admiși depășesc de aproape 240 de ori norma, fapt ce poate provoca boli diareice acute, cardiovasculare, dar și carii dentare.