Criza abia începe

Semne diacritice // Kremlinul stă cu ochii pe noi

Din exterior vin semnale deloc liniștitoare în privința Republicii Moldova. La conferința pe teme de securitate de la Munchen, premierul rus Dmitri Medvedev, „interfața” liberală, democratică a Rusiei revanșarde, a făcut o declarație care ar trebui să le dea de gândit liderilor noștri. Premierul Rusiei a citat Republica Moldova, care, din punctul său de vedere, „se află în prag de criză națională”, printre sursele de pericol suplimentar la adresa securității europene, ca și „războiul civil din Ucraina” și „Balcanii încă instabili”.

Astfel, ipoteza că Moscova nu se mai interesează de Republica Moldova a fost spulberată. Kremlinul stă cu ochii pe noi. Naivii care cred că simpla formare a Guvernului Filip a pus punct perioadei de instabilitate se înșală: criza abia începe. Medvedev știe ce știe, el nu a vorbit din capul său, ci l-a înlocuit pe Putin, despre care se spune că s-a temut să meargă la Munchen, din cauza problemelor pe care le are cu justiția britanică. În 2010, Putin i-a prezis Republicii Moldova o evoluție asemănătoare celei din Kîrgîzstan și, după cum s-a văzut, nu a fost departe de adevăr.

Că Rusia nu ne va lăsa în pace, nu era greu de ghicit. Planurile ei geopolitice nu coincid cu ale Republicii Moldova. Scenariul aplicat de ea în Ucraina ar trebui să ne fie de învățătură, dar politicienii noștri nu stau cu picioarele pe pământ. Directorul Agenției Naționale de Informații a SUA, James Clapper, i-a informat pe senatorii americani că 2016 va fi „un an cu turbulențe” pentru Republica Moldova şi că „este probabil ca tulburările să continue”, iar alegerile anticipate, cerute de protestatari, s-ar putea solda cu creşterea influenței partidelor proruse, care ar putea să împiedice reformele cerute de Uniunea Europeană.

Rusia va avea un rol de jucat în acest sens, ea își va mări presiunile asupra statelor post-sovietice, pentru a le forța să adere la Uniunea Economică Eurasiatică. „Evenimentele din Ucraina au făcut Rusia să înţeleagă că trebuie să îşi întărească prezenţa în regiune pentru a împiedica schimbări de regim în fostele republici sovietice și pentru a accelera existenţa unei lumi multipolare în care Rusia să fie forţa hegemonică regională de necontestat în Eurasia”, a afirmat James Clapper, citat de www.europalibera.org.

Probabil nu întâmplător, un grup de 17 generali și amirali americani, preocupați de probleme de securitate, au inclus Republica Moldova și Ucraina în itinerarul lor de documentare.

Nota bene: nici SUA, nici UE, care a formulat recent 13 condiții la adresa Chișinăului, nici România, care joacă un rol important în asigurarea securității regionale, nu consideră că stabilitatea Republicii Moldova ar fi pusă în pericol de cetățenii care protestează în centrul Chișinăului, după cum insinuează unii „analiști” sau bloggeri simpatizanți ai PD. Nu descurajarea protestelor e calea corectă, ci avertizarea guvernanților să nu se joace cu focul. „Turbulențele” ar diminua semnificativ numărul de protestatari, l-ar reduce radical, dacă regimul lui Plahotniuc ar demonstra că investighează cu adevărat furtul miliardului, nu mimează acest proces. Nu poți încredința identificarea și pedepsirea hoților unor procurori complici. Faptul că lui Filat i se interzice să vorbească e o dovadă că se dorește protecția altor persoane implicate în fraudarea BEM.

Nu protestatarii, care cer în mod justificat reformarea sistemului corupt, de tip mafiot, pun în pericol independența Republicii Moldova, ci Plahotniuc care se cramponează de prada sa. Nu protestatarii fac jocul Rusiei, ci Plahotniuc și acoliții săi, care refuză dialogul sincer și ignoră revendicările legitime ale cetățenilor revoltați.