Mumii acoperite cu aramă şi rituri funerare nemaiîntâlnite

Arheologii ruşi au reluat săpăturile într-un loc din apropierea Cercului Polar de Nord, în încercarea de a înţelege misterul unor stranii vestigii umane descoperite aici: mumii acoperite cu aramă şi asociate cu rituri funerere care nu au mai fost întâlnite nicăieri în lume.

Vechi de aproximativ 1000 de ani, mumiile au fost descoperite în cursul unor săpături începute în 1997, potrivit descoperă.ro, într-o necropolă siberiană din apropierea satului Zelenîi Iar, aşezat la baza unei peninsule pe care localnicii o numesc „Capătul Lumii”.

Arheologii au descoperit, în 34 de morminte, rămăşiţele a 7 bărbaţi adulţi, 3 băieţi şi o fetiţă, cu învelişuri lucrate din cupru, alături de numeroase obiecte: cuţite şi securi de fier, brăţări, medalioane de argint şi figurine de bronz, dar şi vase originare din Persia, de la peste 5000 km depărtare, datând din secolul al X-lea sau al XI-lea.

Multe dintre corpuri au craniile sfărâmate ori absente şi scheletele dezmembrate

Mumia cea mai bine conservată este cea a unui bărbat cu părul roşcat, aflată într-un sarcofag de lemn şi acoperită din cap până în picioare cu foi de aramă; alături, au fost găsite o toporişcă de fier, blănuri şi cataramă de bronz reprezentând un urs.

Picioarele tuturor mumiilor sunt îndreptate spre acelaşi punct, râul Gornîi Polui, din apropiere; după opinia arheologilor, această particularitate ar avea un sens religios. Totuşi, misterul persistă, arheologii recunosc că necropola prezintă indicii ale unor rituri funerare care nu au mai fost întâlnite până acum.

Acest sit arheologic este unic şi din alt punct de vedere: nicăieri în lume nu au fost găsite atâtea corpuri mumificate în afara permafrostului din zonele mlăştinoase, explică Natalia Feodorova de la Academia Rusă de Ştiinţe. Solul în această regiune este nisipos şi nu este îngheţat permanent. Corpurile îngropate aici s-au mumificat întâmplător, în mod natural, datorită unei scăderi a temperaturilor survenite în secolul al XIV-lea, iar învelişul de cupru ar fi împiedicat la fel oxidarea rămăşiţelor.

Oamenii de ştiinţă plănuiesc să realizeze şi analize ale ADN ce va fi extras din mumii, pentru a stabili originea şi relaţiile de înrudire ale populaţiei din care făceau parte oamenii îngropaţi în necropolă.

Săpăturile începute în 1997, au fost suspendate în 2002, în urma protestelor localnicilor care se temeau că arheolgii ar putea tulbura sufletele strămoşilor lor. Acum, însă, cercetările au fost reluate, scoţând la iveală tot mai multe date incitante.

Descoperirile sugerează că, în urmă cu un mileniu, Siberia nu era un loc inospitalier şi izolat, ci un important nod comercial.