Moscova deschide secții de votare în Transnistria, iar Chișinăul denunță încălcarea suveranității Republicii Moldova

Alegerile parlamentare din Rusia au declanșat o nouă dispută diplomatică între Moscova și Chișinău, după ce autoritățile ruse au anunțat deschiderea a 15 secții de votare în regiunea separatistă transnistreană.

Scrutinul pentru Duma de Stat se desfășoară în perioada 18-20 septembrie, iar planul Kremlinului de a organiza votarea pentru cetățenii ruși din Transnistria a provocat obiecții ferme din partea Republicii Moldova.

Moscova susține că aproximativ 220.000 de locuitori ai regiunii transnistrene dețin pașapoarte rusești și, prin urmare, sunt eligibili să voteze la alegerile parlamentare.

În această săptămână, autoritățile de la Chișinău au calificat intenția Kremlinului de a deschide 15 secții de votare în regiunea separatistă drept un act inacceptabil și ostil. În acest context, ambasadorul Rusiei în Republica Moldova, Oleg Ozerov, a fost convocat la Ministerul de Externe.

Guvernul proeuropean al Republicii Moldova, care își propune aderarea la Uniunea Europeană până în 2030 și condamnă războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, afirmă că cetățenii ruși ar trebui să poată vota doar la o singură secție, deschisă la ambasada Federației Ruse din Chișinău.

Ministrul moldovean de Externe, Mihai Popșoi, a avertizat Moscova să nu interfereze cu planurile Republicii Moldova privind reintegrarea pașnică a regiunii transnistrene. Chișinăul consideră că organizarea alegerilor rusești în această zonă contravine suveranității și poziției autorităților constituționale.

De cealaltă parte, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a cerut Republicii Moldova să renunțe la obiecții și să pună capăt acțiunilor despre care susține că ar contraveni democrației, dreptului internațional și bunului simț.

La alegerile parlamentare ruse din 2021, Moscova a deschis 27 de secții de votare în regiunea transnistreană. Atunci, peste 59.000 de alegători și-au exprimat opțiunea, iar 76,2% dintre aceștia au votat pentru partidul Rusia Unită.

Totodata, România a reacționat la organizarea scrutinului. Ministerul Afacerilor Externe a condamnat desfășurarea ilegală, în perioada 18-20 septembrie, a alegerilor pentru Duma de Stat a Federației Ruse în teritoriile temporar ocupate ale Ucrainei, precum și deschiderea unor secții de votare în regiunea transnistreană a Republicii Moldova fără consimțământul autorităților constituționale de la Chișinău.

Potrivit unui comunicat al MAE român, organizarea alegerilor în teritoriile temporar ocupate ale Ucrainei și în regiunea transnistreană reprezintă o încălcare gravă a dreptului internațional.

'România respinge ferm orice încercare de a valida, prin organizarea unor procese electorale, consecințele acțiunilor ilegale ale Federației Ruse și subliniază că acestea nu pot produce efecte juridice și nu pot modifica statutul internațional al teritoriilor respective', transmite ministerul român.

România a condamnat, de asemenea, organizarea scrutinului de către Federația Rusă în regiunea transnistreană fără acordul autorităților de la Chișinău.

'Acest demers încalcă suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova și vine în totală contradicție cu eforturile autorităților de la Chișinău și ale partenerilor internaționali menite să faciliteze reglementarea politică a problemei transnistrene', completează MAE român.

România reafirmă sprijinul ferm pentru suveranitatea, independența și integritatea teritorială a Ucrainei și a Republicii Moldova, în cadrul frontierelor lor recunoscute internațional și respinge orice acțiune unilaterală prin care Federația Rusă urmărește să submineze ordinea juridică internațională", potrivit comunicatului MAE.

În interiorul Rusiei, milioane de cetățeni critici la adresa Kremlinului se confruntă cu o dilemă. Aceștia ezită între boicotarea alegerilor legislative organizate în timp de război, participarea la urne pentru a-și exprima nemulțumirea sau susținerea oricărui candidat care ar putea reduce numărul de voturi obținute de Rusia Unită.

Partidul Rusia Unită este considerat câștigătorul clar și previzibil al scrutinului. În același timp, cele cinci formațiuni cu reprezentare parlamentară susțin, în linii generale, politica președintelui Vladimir Putin.

Singurul partid pacifist important este Iabloko. Formațiunea nu este de acord nici cu deschiderea secțiilor de votare rusești în teritoriile ocupate din Ucraina și în Transnistria, însă poate prezenta doar câțiva candidați.

"Ce să facem?", se întreabă mulţi ruşi, în contextul în care cele cinci partide cu reprezentare parlamentară susţin liniile generale ale politicii preşedintelui Vladimir Putin, iar singura formaţiune pacifistă, Iabloko, care nu este de acord nici cu secțiile de votare în teritoriile ocupate din Ucraina și Transnistria, abia poate să prezinte câţiva candidaţi.

Susținători ai opoziției consideră că scrutinul reprezintă o altă "operaţiune specială", de această dată menită să demonstreze ceea ce președintele Putin numește "consolidarea poporului rus" în jurul campaniei militare din Ucraina.

Unele figuri ale opoziției, printre care Garry Kasparov, nu văd niciun motiv pentru participarea la "farsa" electorală organizată de Kremlin. Din acest motiv, ele fac apel deschis la boicot, după modelul alegerilor organizate înainte de declanșarea războiului, precum scrutinul prezidențial din 2018 și referendumul constituțional din 2020.

În ultimii ani, un număr important de ruși a susținut această strategie. Același lucru s-a întâmplat și la alegerile prezidențiale din 2024, când participarea a fost redusă, în special în marile orașe.

Există însă și opozanți ai boicotului. Jurnalistul Dmitri Kolezev consideră că absența de la urne "este un cadou pentru Kremlin", deoarece, cu cât votează mai puțini oameni, cu atât rezultatele pot fi manipulate mai ușor.

Kremlinul are interesul ca prezența la vot a criticilor săi să fie cât mai scăzută. Angajații din administrație, militarii, funcționarii, salariații companiilor de stat, profesorii și personalul medical participă în mod constant la alegeri și reprezintă un electorat previzibil pentru putere.

Sondajele independente arată totuși că decizia Curții Supreme de a elimina partidul Iabloko de pe buletinele de vot a crescut procentul rușilor care intenționează să boicoteze scrutinul.

O altă strategie propusă de opoziție, inclusiv de partidul aflat în exil Rusia Pașnică, este participarea la vot duminică, la ora 12:00. Alegătorii sunt îndemnați să se prezinte simultan la secții pentru a transmite un mesaj de protest tăcut împotriva Kremlinului.

Mii de ruși au procedat astfel la alegerile prezidențiale din 2024, în cadrul acțiunii "Amiază fără Putin". Ulterior, însă, nu toți participanții și-au exercitat efectiv dreptul de vot.

"Am anulat buletinul. Am pus câte un X în toate căsuţele", a comentat o participantă la această acțiune.

La alegerile legislative anterioare, desfășurate în 2021, aproape 3% dintre buletine au fost invalidate din acest motiv. Criticii metodei susțin însă că anularea buletinelor ridică pragul pe care partidele mici trebuie să îl depășească pentru a intra în Duma de Stat și, în consecință, favorizează Rusia Unită.

Partidul Iabloko, exclus de Curtea Supremă, și-a îndemnat susținătorii să anuleze buletinele de vot cu liste de partid în toate circumscripțiile în care formațiunea liberală nu are candidați.

"Dacă autorităţile sunt atât de puţin dornice să ne vadă la urne, atunci trebuie să mergem să votăm", a declarat, pe canalul său de YouTube, Maxim Kaț, activist și comentator politic popular în rândul tinerilor ruși.

Deși în trecut avea o poziție critică față de această strategie, Kaț susține acum ceea ce este cunoscut drept "votul inteligent". Inițiativa a fost lansată de fostul lider al opoziției, Aleksei Navalnîi, și este continuată în prezent de văduva sa, Iulia Navalnaia.

Strategia presupune votarea oricărui candidat care nu face parte din Rusia Unită. Prioritate ar trebui să aibă candidații considerați favorabili păcii și care se opun continuării războiului.

Susținătorii "votului inteligent" cred că, dacă partidul Kremlinului își pierde majoritatea, rușii ar putea începe să își învingă frica, iar elitele ar putea cere schimbări pentru oprirea războiului, care consumă resurse financiare uriașe.

Dmitri Kolezev amintește că situații similare au existat în trecut în sisteme autoritare precum cele din Polonia, Brazilia sau Chile. El admite însă că, în cazul Venezuelei, autoritățile au creat un parlament paralel pentru a neutraliza efectele unei eventuale pierderi a controlului politic.

Există și voci care avertizează că, în afară de Iabloko, toate partidele cu reprezentare parlamentară susțin războiul. În opinia acestora, votul acordat candidaților acestor formațiuni ar însemna sprijin pentru continuarea luptelor.

Iabloko consideră că votul pentru propriii candidați "este singura modalitate de a fi sincer cu tine însuţi", în timp ce votul inteligent "ar însemna să semnezi pentru continuarea războiului şi a represiunii".

Kolezev recunoaște că, în 2024, numeroși opozanți au susținut candidatura prezidențială a liberalului Vladislav Davankov, reprezentant al partidului "Oameni Noi". Ulterior, acesta i-a dezamăgit pe mulți dintre susținători, după ce a sprijinit public războiul.

Din acest motiv, Maxim Kaț a decis să creeze un site pe care să analizeze toți candidații pentru Duma de Stat, instituție care are 450 de locuri. Chiar înainte de deschiderea secțiilor de votare, el urma să recomande alegătorilor ruși pe cine să susțină și pe cine să evite.

În acest fel, pentru opoziția rusă care se opune războiului, rezultatul scrutinului va depinde de confruntarea dintre pragmatism și o poziție morală. Această dilemă ar putea influența numărul candidaților anti-Kremlin care vor reuși să obțină un mandat de deputat.