FOTO // Moldovenii au mai bătut un record: „Mămăliga care ne unește”

Cea mai mare mămăligă din lume a fost preparată, astăzi, în satul Pașcani, raionul Criuleni, doborând recordul din România înregistrat acum doi ani la Cluj. Este vorba de o mămăligă de 534 de kilograme care a fost servită cu friptură de porc, brânză de oi, castraveți murați, vin și voie bună.

După ce, la 30 august curent, demnitari din cadrul Parlamentului și Guvernului au preparat cea mai mare plăcintă cu mere din Republica Moldova, aceștia au gătit și cea mai mare mămăligă din lume. Evenimentul a fost organizat de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare în parteneriat cu Institutul de Fitotehnie „Porumbeni”, pentru a aduce la cunoștință oamenilor că moldovenii au nu doar struguri și mere gustoase, dar și porumb de calitate.

Astfel, dis-de-dimineață, 15 bucătari și-au pus șorțurile, au încins focul și s-au apucat de gătit mămăliga, numai că nu în ceaun cum cere tradiția la moldoveni, dar în tava în care s-a copt învârtită cu mere de 50 de metri lungime ce a fost propusă pentru Guiness Book. Greutatea mămăligii a fost calculată după cantitatea ingredientelor ce au fost turnate în vas: 380 de litri de apă, 154 de kilograme de făină, câte 4 kilograme de sare și unt.

„Am preparat cea mai gustoasă mămăligă din lume. Știm că este de 534 kg, deoarece am făcut o repetiție mai înainte și am văzut ce cantitate a mers, cât s-a evaporat. Cocoloașe nu are, fiindcă în afară de cele 7-8 lopeți cu care au mestecat-o bucătarii permanent s-a folosit și un mixer”, a declarat bucătarul-șef, Vasile Niculiță, care a explicat că încă nu există în Moldova un astfel de ceaun.

„Nici în România mămăliga nu a fost preparată în ceaun, ci în mai multe ceaune și turnată la sfârșit într-un vas mare. Chiar să fie un astfel de vas, el nu poate fi răsturnat, fiindcă e fierbinte. E o procedură mai complicată, de aceea va fi servită moale și se va lua din vas cu lingura. Va ajunge pentru toată lumea, pentru că a fost calculată cam pentru 1 000 de porții”, a menționat Niculiță.

Mămăliga a fost pregătită timp de două ore, iar alături, în câteva ceaune a fost preparată și friptura. Totodată, spectatorii s-au putut ospăta și cu carne din doi porci la rotișor, care cântăreau peste 40 de kilograme. Pentru a coace bine carnea de porc, bucătarii s-au trezit la patru dimineața pentru a o pune la proțap.

Deși mămăliga a ajuns pentru toată lumea prezentă la eveniment, totuși au fost și din cei supărați că nu puteau prinde rând la ceaunele cu friptură. „Iaca, mănânc popușoi fiert, că asta am putut să iau. Dacă nu mi-a ajunge carne, o să mă uit în sân, că e tot carne. Colegul meu, dacă e mai „șustrîi” (isteț- n.r.) crapă, da eu - nu”, a spus supărat moș Ion, care de dimineață a cărat apa și lemnele pentru mămăligă.

Mămăliga a făcut parte din programul festivalului „Ziua Porumbului” aflat la prima ediție unde au participat mai mulți oficiali printre care și primul președinte al R. Moldova, Mircea Snegur.

Cei prezenți la festival au putut admira mașini agricole, tractoare, tehnologii moderne de prelucrare a pământului, lucrări din porumb realizate de meșterii populari, dar au avut posibilitatea să afle și lucruri noi despre hibrizii de porumb și cum se prepară ulei din germenele de porumb.

„Astăzi, consemnăm și 40 de ani de la înființarea Institutului de Fitotehnie „Porumbeni”. O instituție care are realizări frumoase, care după o perioadă de hibernare și-a început a reveni. Este important pentru țara noastră să avem un astfel de institut, de aceea am organizat acest festival în cadrul căruia vom pregăti cea mai mare mămăligă din lume ca să aducem la cunoștință tutoror că R. Moldova are cu ce se mândri. Porumbul ne-a ajutat de multe ori să depășim lipsa de alimente. Soiurile și hibrizii elaborați de savanții de la această instituție ne-au dus faima peste hotarele țării”, a declarat ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vasile Bumacov.

Actualmente, Institutul de Fitotehnie „Porumbeni" are opt laboratoare, în care activează 32 de cercetători ştiinţifici, inclusiv 16 doctori şi 3 doctori habilitaţi, peste 20 de persoane cu studii speciale. Direcţia principală de activitate a Institutului este ameliorarea şi producerea seminţelor de bază, prebază şi perfecţionarea tehnologiilor de cultivare a porumbului şi tutunului.