RAPORT // Infrastructura din R. Moldova, expusă la numeroase riscuri precum inundații, furtuni și secete: Ce trebuie să facă pentru a le putea preveni sau a minimiza efectele acestora

Republica Moldova este expusă la numeroase riscuri de dezastre, în special naturale precum cele meteorologice, hidrologice, geologice și climatologice - inundații, furtuni și secete. În pofida acestui fapt, infrastructura critică este deosebit de expusă riscurilor naturale, funcțiile-cheie fiind puternic perturbate de furtunile de vară care aduc valuri de căldură si temperaturi extreme, vânturi puternice și ploi abundente care declanșează inundații rapide, furtunile de iarnă marcate de frig extrem, ninsori abundente și îngheț, dar și cutremurele cu impact limitat la zona de sud-vest și centru.

Raportul final al proiectului „Consolidarea rezilientei infrastructurii critice în Republica Moldova”, elaborat în baza metodologiei globale de evaluare a rezilienței și făcut public luni, 2 iunie, estimează că pericolele naturale afectează semnificativ producția agricolă, pierderile anuale medii din cauza pericolelor hidrometeorologice reprezentând aproximativ 3% din PIB.

Totodată, ninsorile abundente din aprilie 2017 au afectat grav 15 raioane, blocând 810 km de drumuri și provocând pagube în valoare de 183 de milioane de lei. În perioada 2000-2019, viscolul și căderile abundente de zăpadă au cauzat daune în valoare de 1,443 de miliarde de lei, iar inundațiile din 2010 și ruperea ulterioară a barajului de apă au dus la daune și pierderi de aproximativ 41,92 de milioane de dolari, iar mai recent ploile și inundațiile din 2020 au cauzat daune economice de peste 2,1 milioane de dolari.

Experții recomandă recomandă autorităților noastre să ia măsuri proactive pentru a face sistemele de infrastructură capabile să reziste perturbărilor, pentru a minimiza pierderile umane și economice.

Mai exact, experții recomandă R. Moldova să dezvolte hărți multi-risc ale infrastructurii pentru a identifica zonele expuse riscurilor, inclusiv inundații, furtuni și cutremure, dar și să îmbunătățească accesul la datele GIS privind rețelele de infrastructură critică pentru sistemele de apă, transport și energie, concomitent cu îmbunătățirea colectării datelor de performanță pentru a monitoriza și evalua mai bine funcționalitatea sistemului în condiții de stres.

Printre recomandări se mai numără consolidarea aplicării legislației de mediu pentru a proteja infrastructura împotriva degradării, investiția în soluții alternative de comunicare și surse de energie regenerabilă ca sisteme de rezervă pentru a menține serviciile esențiale în timpul perturbărilor majore, sprijinind operațiunile de răspuns la urgențe, serviciile publice esențiale în clădirile guvernamentale și alte sectoare-cheie ale infrastructurii, prioritizarea armonizării normativelor de construcție cu Eurocodurile 7 și 8 pentru a spori reziliența structurală a infrastructurii majore, cum ar fi podurile, barajele, coridoarele rutiere naționale și centralele electrice - esențiale având în vedere expunerea R. Moldova la pericole multiple și vulnerabilitatea infrastructurii învechite.

De asemenea, se recomandă dezvoltarea unui Index al Vulnerabilității Sociale care să acopere toate localitățile din R. Moldova și, pe baza analizei datelor de explorare spațială, identificarea tiparului spațial al localităților caracterizate de niveluri mai mari sau mai mici de vulnerabilitate.

Raportul final al proiectului „Consolidarea rezilientei infrastructurii critice în Republica Moldova” a fost elaborat cu sprijinul financiar al Guvernului Poloniei și în parteneriat cu Biroul Națiunilor Unite pentru Reducerea Riscurilor de Dezastre (UNDRR). Documentul este aliniat la Cadrul Sendai, la Obiectivele de Dezvoltare Durabilă și la Planul Național de Aderare la UE 2024–2027,