DOC, Modificarea Constituției // Judecători „pe viață”: Termenul inițial de numire a magistraților pentru cinci ani ar putea fi EXCLUS, iar numărul membrilor CSM - MAJORAT

Termenul inițial de cinci ani pentru numirea judecătorilor, prevăzut la art. 116 din Constituție, ar putea fi exclus, iar magistrații vor fi numiți în funcție până la atingerea plafonului de vârstă, de către președintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Propunerea se conține într-un proiect de modificare a Constituției, propus spre discuții publice de către Ministerul Justiției.

De asemenea, proiectul propune completarea Constituției Republicii Moldova cu prevederea referitoare la dreptul președintelui Republicii Moldova de a respinge doar o singură dată candidatura propusă de CSM.

O altă modificare ține de modul de numire și selectare a judecătorilor Curții Supreme de Justiție – aceștia vor fi numiți în funcție similar judecătorilor din curțile de apel și judecătorii, adică de către președintele R. Moldova la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Această modificare va reduce influența factorilor politici asupra procedurii de numire a judecătorilor, susțin autorii proiectului. În acest sens, se propune excluderea cerinței deținerii „vechimii în funcția de judecător de cel puțin 10 ani” de către președintele, vicepreședinții și judecătorii Curții Supreme de Justiție, fapt care va permite obținerea calității de judecător la CSJ și a persoanelor cu o vechime într-o altă funcție decât cea de judecător.

Judecătorii în privința cărora, la data intrării în vigoare a prezentei legi nu a expirat termenul inițial de cinci ani de numire în funcție de judecător, se consideră numiți până la atingerea plafonului de vârstă prin efectul legii, fără a fi necesară emiterea unui decret care să confirme acest statut.

Aceeași inițiativă prevede faptul că judecătorii vor putea beneficia doar de imunitate funcțională și anume imunitate în caz de urmărirea penală numai pentru acțiunile sau inacțiunile efectuate în exercitarea funcțiilor lor. Coruperea pasivă, traficul de influență, luarea de mită, precum și infracțiunile similare nu pot fi considerate ca acte săvârșite în exercitarea legală a funcțiilor sale.

O altă intervenție se referă la componența CSM. Actualmente, CSM este alcătuit din judecători și profesori titulari, aleși pe o durată de 4 ani și 3 membri de drept. În contextul recomandărilor Comisiei de la Veneția din Opinia din 19 martie 2018, se propune substituirea termenului de „profesori titulari” cu termenul „persoane care se bucură de o înaltă reputație profesională și morală, cu experiență în domeniul dreptului care nu activează în cadrul organelor puterii legislative, executive sau judecătorești și nu sunt afiliate politic”, deoarece acest termen include în sine profesorii titulari, dar în același timp oferă posibilitate de a alege în componența CSM și reprezentanți ai altor profesii juridice, prezența cărora ar fi binevenită în cadrul CSM, cum ar fi de exemplu specialiștii în domeniul promovării și respectării drepturilor omului, în domeniul managementului etc.

Totodată, se propune reglementarea expresă a faptului că „cel puțin jumătate din membrii CSM trebuie să fie judecători”, dar și majorarea mandatului membrilor CSM de la 4 ani la 6 ani. Interdicția, care există pe moment doar pentru membrii din rândul profesorilor de drept titulari de a deține două mandate consecutiv, a fost extinsă pentru toți membrii CSM, care nu vor putea deține două mandate.

Proiectul Legii pentru modificarea Constituției în partea ce ține de reforma sistemului judecătoresc nu reprezintă o noutate, deoarece un proiect similar a fost înregistrat în Parlament cu nr. 10 din 18.01.2018. Din considerentul neadoptării Legii constituționale timp de un an de la prezentarea inițiativei de modificare, propunerea a fost declarată nulă. Totuși, Ministerul Justiției a reluat procedura, mai ales că proiectul a fost avizat de Comisia de la Veneția în Opinia sa nr. 916/2018 din 19 martie 2018, care a calificat drept binevenite propunerile de modificare a Constituției, având drept obiectiv îmbunătățirea independenței și eficienței sistemului judecătoresc.