Ministrul de Externe de la București: „Conflictele din Georgia şi R. Moldova, precum şi conflictul dintre Armenia şi Azerbaidjan stârnesc îngrijorări”

Ministrul de Externe de la București, Teodor Meleşcanu, a declarat marţi că regiunea Mării Negre este una foarte sensibilă, iar importanţa sa geostrategică a început să genereze o „povară în ceea ce priveşte găsirea unui echilibru al puterilor în această zonă''.

„Regiunea Mării Negre este în mod istoric un punct de intersecţie, un punct în care vestul întâlneşte estul şi nordul întâlneşte sudul. Această regiune a fost şi este în continuare o zonă de cooperare continuă care presupune o înţelegere a celor de aici şi este o poartă către Europa centrală. (...) După ani şi ani în care ne-am aflat la marginea Europei, în ultimii 10 ani, această regiune şi-a recâştigat vocaţia pe care o avea, adică a devenit următoarea frontieră a modului de gândire europene în ceea ce priveşte securitatea energiei, legăturile comerciale şi alte zone politice importante. Cu toate acestea, importanţa geostrategică a acestei regiuni a început să genereze o povară în ceea ce priveşte găsirea unui echilibru al puterilor în această regiune. Vedem efectul fluturelui şi multe alte efecte, pe măsură ce evoluţiile ne copleşesc şi lucrurile se schimbă", a spus Meleşcanu, la Atlantic-Black Sea Security Forum - „Bracing for the Storm - Is United Western Action Possible?", organizat la Palatul Parlamentului.

El a subliniat că folosirea forţei în Georgia în 2008 a afectat în mod grav securitatea în regiunea Mării Negre, arătând că efectele se pot vedea şi în prezent.

„Consecinţele anexării ilegale a Crimeei de către Rusia şi militarizarea puternică nu par să dispară şi toate acestea trebuie luate în considerare, de la Crimeea şi Ucraina de est s-a observat o acumulare a capacităţilor logistice pentru a susţine infrastructura navală care a permis folosirea tot mai mult a Mării Negre ca o proiecţie a puterii militare în alte regiuni. Conflictele din Georgia şi Republica Moldova, precum şi conflictul dintre Armenia şi Azerbaidjan stârnesc îngrijorări, motive care ar putea sau chiar alimentează acum radicalizarea şi contrabanda. Este vorba de o creştere a activităţilor infracţionale, care tind să erodeze instituţiile exploatând viitorul societăţilor şi al economiilor. Din cauza acestei aşezări a regiunii putem vedea că suntem supuşi unor teste de-a dreptul pentru că ce ne dorim este să nu mai avem instabilitate în regiune. Mai avem şi o zonă importantă pentru coridoarele pentru transportul energiei, iar aceste coridoare duc la conflicte care permit să existe anumite tensiuni în regiune. Mai vedem şi un interes clar al chinezilor cu privire la accesul la energie şi astfel avem o imagine clară a acestei regiuni, care este una foarte sensibilă şi nu este uşor să ajungi la stabilitate pentru că observăm evoluţii interesante şi continue la nivelul întregului continent european", a afirmat Meleşcanu.

Ministrul de Externe a arătat că este nevoie de acţiuni comune, punctând că acestea reprezintă singurul răspuns posibil la situaţia actuală.

„Contribuim şi salutăm eforturile NATO pentru că acestea reprezintă o reacţie proporţională la situaţia de aici. Este nevoie de acţiuni care să descurajeze puternic ceea ce se întâmplă în mod negativ aici şi să existe o cooperare practică cu Rusia şi să avem sprijin mai mult de la partenerii europeni, pentru că acesta este necesar datorită realităţii existente. Am înregistrat progrese foarte mari în ceea ce priveşte reducerea ameninţărilor şi acţiunea unită sau comună nu este doar posibilă, ci şi extrem de eficientă. Unitatea Alianţei este elementul esenţial şi suntem convinşi că summitul NATO din iulie va reconfirma unitatea şi hotărârea tuturor aliaţilor de a răspunde eficient la toate ameninţările şi provocările inclusiv în regiunea Mării Negre", a mai spus Meleşcanu.

Potrivit acestuia, în ceea ce priveşte descurajarea şi apărarea este nevoie de o mai mare coerenţă în acţiunile aliaţilor.

„Ar trebui să consolidăm în continuare relaţiile cu partenerii din Marea Neagră care ne împărtăşesc valorile şi principiile şi care respectă dreptul internaţional. Trebuie să colaborăm cu ei tocmai pentru a le întări capacităţile şi pentru a garanta conştientizarea lor. Ar trebui să investim în rezistenţa statului şi societăţii, a partenerilor noştri la toate nivelurile, investind în acelaşi timp în propria noastră rezistenţă, accentul ar trebui să fie pus pe instituţii puternice, democratice şi eficiente, pe fundamente solide economice astfel încât să ne asigurăm că şi comunitatea şi antreprenorii pot să reacţioneze rapid la orice provocări negative, cu cetăţeni educaţi şi pregătiţi", a adăugat ministrul.

Citiți continuarea pe Agerpres.