Maia Sandu avertizează la Consiliul Europei asupra celor două războaie care amenință democrațiile europene: agresiunea Rusiei și războiul hibrid al dezinformării

Doamnă Președintă a Adunării, doamnă Petra Bayr, felicitări cu ocazia alegerii dumneavoastră,

Domnule Secretar General Alain Berset,

Stimați membri ai parlamentelor,

Distinși invitați,

Astăzi vreau să vorbesc despre cele două războaie cu care se confruntă Europa. Despre modul în care democrațiile noastre sunt atacate. Despre felul în care aceste atacuri sunt amplificate de tehnologie. Și despre ce trebuie să facem pentru a ne proteja pacea, opțiunile democratice și libertatea.

Întrucât Moldova deține Președinția rotativă a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, permiteți-mi să amintesc că această organizație a apărut după eșecul democrațiilor europene de a se proteja la timp. Ca urmare a conștientizării faptului că pacea fără reziliență democratică este vremelnică.

Statutul Consiliului Europei este foarte clar.

Scopul său este de a genera mai multă unitate.

De a proteja drepturile omului.

De a apăra democrația și statul de drept.

Nu doar ca idealuri, ci ca sisteme care trebuie să reziste presiunilor, manipulărilor și abuzurilor.

Consiliul Europei nu a fost creat pentru a fi o zonă de confort.

A fost creat ca o linie de apărare.

Iar astăzi, Europa se află din nou în război. De fapt, în două războaie.

Primul este vizibil, brutal și devastator.

Rusia desfășoară o invazie militară convențională, la scară largă, împotriva Ucrainei. Sunt distruse orașe. Sunt uciși civili. Este vizată deliberat infrastructura energetică. În această iarnă, milioane de ucraineni trăiesc în întuneric și frig — nu din cauza vremii, ci pentru că Kremlinul a transformat înghețarea civililor într-o armă de război.

Scopul este să frângă voința unei națiuni făcând viața însăși de nesuportat.

Pentru cei mai mulți dintre noi, o asemenea suferință este greu de imaginat. Pentru ucraineni, aceasta este realitatea zilnică. Iar acest lucru impune nu doar solidaritatea noastră, ci și responsabilitatea noastră.

Pentru Moldova, acest război nu este unul îndepărtat.

Știm că ne datorăm pacea rezistenței Ucrainei.

Știm că, dacă Ucraina cade, Rusia nu se va opri în Moldova.

Lupta Ucrainei ține, așadar, de securitatea Moldovei, a regiunii și a întregii Europe.

Și tocmai de aceea nu poate exista o pace durabilă fără atragerea la răspundere a agresiunii Rusiei. Fără dreptate, războiul nu se încheie — doar se întrerupe și se pregătește să revină.

Aici, Consiliul Europei are un rol vital — nu ca observator neutru, ci ca garant politic al valorilor democratice și al dreptului internațional. Mecanismele de responsabilizare dezvoltate în cadrul acestei organizații, inclusiv registrul daunelor și eforturile pentru asigurarea justiției pentru victime, sunt esențiale pentru restabilirea încrederii în regulile care ne protejează pe toți.

Însă, în timp ce atenția noastră este, pe bună dreptate, concentrată asupra acestui război, se desfășoară și un al doilea război.

Este vorba de războiul împotriva democrațiilor noastre.

Este mai puțin vizibil.

Dar nu este mai puțin periculos.

Acest al doilea război se poartă în interiorul societăților noastre. Este un război hibrid. Un război informațional.

Un război menit să divizeze oamenii și să ne controleze inimile și mințile.

El este accelerat de tehnologii pe care nu le vedem și nu le înțelegem pe deplin. De algoritmi care decid tot mai mult ce citesc, ce urmăresc și ce cred oamenii, în timp ce logica lor rămâne în mare parte opacă.

Aceste două războaie nu sunt separate. Ele se alimentează reciproc.

Agresiunea militară a Rusiei și operațiunile sale hibride urmăresc același obiectiv: să submineze, să controleze și să divizeze Europa.

Primul război distruge orașe.

Celălalt erodează încrederea.

Primul folosește rachete.

Cel de-al doilea folosește bani, narațiuni și manipulare.

Așa sunt atacate democrațiile — din interior.

În centrul acestui al doilea război se află două elemente cheie: banii murdari și politica murdară.

Banii murdari alimentează politica murdară.

Fluxurile financiare ilicite fac manipularea scalabilă și persistentă. Ele finanțează operațiuni de influență, capturarea politică și dezinformarea menită să divizeze societățile și să întoarcă oamenii împotriva lor înșiși — împotriva propriului stat, a democrației și a libertății lor.

Moldova a fost — și încă este — în prima linie a acestui al doilea război.

Vreme de doi ani consecutivi, țara noastră s-a confruntat cu ingerințe electorale masive, complexe și multidimensionale.

O criză energetică menită să exercite presiune economică asupra cetățenilor vulnerabili.

Corupție politică direcționată spre partide și candidați.

Un război informațional desfășurat pe platformele online.

Operațiuni cibernetice îndreptate împotriva instituțiilor și alegătorilor.

Toate acestea au avut un singur obiectiv: preluarea controlului asupra Parlamentului, instalarea unui guvern controlat de Kremlin, distrugerea democrației noastre, atragerea Moldovei în sfera de influență a Rusiei și folosirea ei împotriva Ucrainei și a Europei.

Iar dacă acest plan eșua, scopul era să fie delegitimate alegerile, să fie provocate tulburări și să fie slăbită încrederea în instituțiile noastre.

Rețelele sociale au devenit câmpuri de luptă centrale în acest război. Ceea ce am văzut în Moldova nu a fost o exprimare spontană. A fost ceva organizat, finanțat și amplificat cu ajutorul inteligenței artificiale.

O singură rețea coordonată de puțin peste 100 de conturi false pe TikTok, activă mai puțin de trei luni, a generat aproximativ 50 de milioane de vizualizări, peste 100.000 de comentarii și mai mult de 1,5 milioane de interacțiuni — într-o țară cu 2,4 milioane de locuitori.

Scopul a fost crearea impresiei false de furie copleșitoare și colaps social. Pentru a epuiza cetățenii, a amplifica frica și a descuraja participarea democratică. Și acesta nu a fost un caz izolat.

Am documentat și activitatea unei rețele de influență, deja identificată de parteneri europeni, care a produs peste o mie de materiale coordonate despre țara noastră în doar câteva luni.

Aceste mesaje au acumulat zeci de milioane de vizualizări. Au fost livrate deliberat prin intermediul unor voci aparent credibile, apoi răspândite prin conturi false.

Ținta a fost imaginea Moldovei în străinătate.

Când canalele tradiționale de propagandă au fost restricționate, actorii ostili s-au adaptat din nou.

Conținutul asociat mass-mediei afiliate Kremlinului a ajuns direct în casele oamenilor prin aplicații mobile, ocolind complet reglementările privind audiovizualul.

Când au fost demascate, aceste entități nu au dispărut.

Și-au schimbat domeniile și jurisdicțiile.

Au schimbat denumirile și și-au reluat operațiunile în doar câteva zile.

Această capacitate de adaptare relevă ceva esențial.

Ne confruntăm cu operațiuni profesioniste, bine finanțate, de lungă durată, construite pe identificarea sistematică a vulnerabilităților, sprijinite de infrastructuri transnaționale și bazate pe exploatarea lacunelor juridice.

Moldova nu este singura țară care se confruntă cu astfel de provocări.

Presiuni similare apar în întreaga Europă.

Sunt mândră să afirm că Moldova a rezistat acestui asalt timp de doi ani grație unui efort al întregii societăți. Cetățenii noștri și-au demonstrat angajamentul față de pace, față de Europa și față de democrație.

Dar privesc cu regret spre Georgia, unde — în pofida curajului poporului georgian, care continuă să apere valorile democratice, aspirațiile europene și dreptul de a-și decide propriul viitor — Rusia a readus Georgia în orbita sa, exploatând teama de război și sugerând că pacea ar fi prețul pentru o opțiune electorală „greșită”.

Acum Armenia devine ținta aceleiași strategii. O strategie menită să slăbească suveranitatea, să influențeze opțiunile democratice și să exploateze vulnerabilitățile interne.

Suntem alături de Armenia și de poporul său în efortul lor de a rezista acestor presiuni și de a-și apăra viitorul democratic.

Dintre toate modalitățile prin care este purtat acest război hibrid, cea mai periculoasă pentru viitorul democrațiilor noastre este manipularea informațională amplificată de tehnologie, algoritmi opaci și inteligență artificială.

Lăsată nesupravegheată, cei care controlează tehnologia vor controla tot mai mult felul în care gândesc oamenii.

Sunt deosebit de îngrijorată de impactul acestui „război cognitiv” asupra tinerei generații.

Dacă vrem democrații capabile să reziste manipulării, trebuie să protejăm libertatea minților tinere.

Nu este doar o problemă de tehnologie sau de reglementare.

Este în primul rând o problemă de reziliență democratică.

Încrederea, gândirea critică și sănătatea mintală sunt condiții esențiale pentru existența unor societăți libere.

Consiliul Europei ne-a oferit deja un punct clar de plecare: drepturile copilului se aplică pe deplin și în mediul online, iar statele au responsabilitatea de a proteja interesul superior al copilului în spațiul digital.

Experiența Moldovei arată foarte clar de ce acest lucru este important: dezinformarea funcționează prin epuizarea societăților, făcându-i pe oameni temători, divizați și neîncrezători. Ea este deosebit de eficientă atunci când tinerii sunt lăsați neprotejați în spații digitale concepute să exploateze atenția și emoțiile.

Acest lucru mă aduce la ce cred că trebuie să facem.

Eforturile pe termen lung, de unele singure, nu pot răspunde urgenței acestei amenințări.

Nu intervii asupra unui pacient aflat în stop cardiac doar anunțând o strategie de sănătate publică pe termen lung.

Acționezi imediat.

Stabilizezi pacientul.

Oprești sângerarea.

Și abia apoi investești în prevenție și reziliență.

Astăzi, democrațiile noastre sunt supuse unui atac direct.

A trata această situație exclusiv ca pe o provocare de lungă durată, în timp ce alegerile sunt manipulate activ și instituțiile sunt destabilizate, înseamnă să lăsăm democrațiile expuse exact în momentul în care au mai mare nevoie de protecție.

Trebuie să acționăm cu aceeași viteză cu care evoluează amenințarea.

Și trebuie să ne apărăm democrațiile fără să trădăm principiile democratice.

Aici, Consiliului Europei îi revine un rol unic.

Avem nevoie de un instrument juridic clar și cuprinzător privind manipularea și ingerința informațională străină. Un instrument care să vizeze interferența electorală, concentrarea și capturarea mass-mediei, criminalitatea organizată, criminalitatea cibernetică, corupția și folosirea cu rea credință a inteligenței artificiale și a altor tehnologii.

Acest instrument trebuie să ne permită să acționăm înainte ca răul să fie produs. Nu doar după.

După doi ani de rezistență în fața interferenței ruse, putem spune ce a funcționat în cazul nostru.

Campaniile coordonate de dezinformare trebuie expuse și demontate înainte să influențeze percepțiile alegătorilor și să distorsioneze dezbaterea democratică.

În acest proces, jurnaliștii și societatea civilă trebuie protejați.

Ingerințele străine și actorii interpuși trebuie demascați din timp, înainte ca încrederea în alegeri să fie subminată.

Finanțarea ilegală a partidelor trebuie urmărită înainte ca cei care o primesc să ajungă la putere prin intermediul urnelor de vot.

Iar importanța alegerilor nu poate fi subliniată îndeajuns.

În democrații, alegerile reprezintă cel mai vulnerabil punct de intrare pentru manipularea străină — și, în același timp, cel mai important. Aici încrederea poate fi distrusă cel mai rapid. Aici dezinformarea are cel mai mare impact. Aici banii iliciți se pot transforma direct în putere.

De aceea, monitorizarea trebuie să înceapă cu multe luni înainte de ziua votului și să acopere integral spațiul online.

Interferența digitală trebuie detectată în timp real, nu reconstruită ulterior.

Iar banii ilegali trebuie identificați și blocați înainte de a distorsiona voința alegătorilor.

Oprirea surselor financiare ale ingerinței, inclusiv prin criptomonede, este esențială pentru stoparea manipulării la scară largă.

Activitatea Grupului de Acțiune Financiară și a MONEYVAL a fost crucială pentru consolidarea cadrului de combatere a spălării banilor în Europa. Moldova este, în mare parte, aliniată la standardele MONEYVAL. Totuși, experiența noastră arată că nici măcar sistemele solide de prevenire a spălării banilor nu sunt suficiente.

Ne-au lipsit instrumentele juridice și operaționale necesare pentru a acționa rapid împotriva fluxurilor financiare ilicite concepute special pentru a interveni în alegeri.

Banii alimentează ingerința. Tehnologia o amplifică. De aceea, trebuie să guvernăm responsabil spațiul digital.

Internetul și platformele sociale au extins libertatea și conexiunile dintre oameni. Sunt unele dintre marile inovații ale umanității. Dar nicio invenție nu poate exista fără reguli. Electricitatea cere standarde de siguranță. Mașinile au nevoie de reguli de circulație — mai ales în apropierea școlilor. Spațiul digital nu este diferit.

Bunăstarea copiilor trebuie protejată.

Libertatea de exprimare trebuie apărată de conturi false care se prezintă drept voci autentice și libere.

Inteligența artificială trebuie gestionată cu prudență.

Împreună, aceste măsuri sunt acte de autoapărare democratică. Ele vor decide dacă democrația rămâne un sistem viu sau devine o țintă deschisă.

Așadar, trebuie să ne mișcăm mai repede decât amenințarea și să preluăm inițiativa.

Consiliul Europei a fost creat pentru momente ca acesta — nu pentru atunci când democrația se află în zona de confort, ci pentru când este contestată.

Președinția Republicii Moldova la Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei va acționa în deplină concordanță cu această responsabilitate.

Va multumesc.