Ministerul Mediului: Nivelul apei din Nistru corespunde normelor și nu există pericol de secare a fluviului

Fluviul Nistru nu seacă, iar insulițele sunt un fenomen anual obișnuit, susține Ministerul Mediului de la Chișinău.

„Informațiile apărute în presă despre secarea Nistrului din cauza Complexului Hidroenergetic (CHE) Nistrean sunt neîntemeiate științific. Măsurătorile recente efectuate pe Nistru indică o situație normală a regimului hidrologic de cca 120 - 130 de metri pe secundă, indicatorul minim necesar fiind de 100 m3/s. Nivelul apei la stația de pompare a apei de la Coșernița se menține stabil mai sus sau egal față de nivelul minim necesar pentru exploatare”, se arată într-ubn mesaj oficial al ministerului.

Aceeați sursă precizează că bancurile de mâl, insulele acoperite cu vegetație și insulele submerse sunt un fenomen anual caracteristic de la sfârșitul verii - începutul toamnei.

„Acest proces este determinat de nivelul scăzut al precipitațiilor în perioadele aride ale anului în zonele montane și premontane din Ucraina. Odată cu scăderea nivelurilor și debitelor de apă în Nistru și Prut, scade și capacitatea de transport a râului. În acest mod, se formează bancurile de mâl, care ulterior se transformă în insule submerse și insule acoperite cu vegetație. Acestea sunt și mai evidente la confluența Nistrului cu râul Răut (sectorul aval de barajul Dubăsari) – aici inclusiv se revarsă în Nistru aluviunile Răutului”, explică specialiștii de la minister.

CITIȚI și STUDIU // Cel mai AFECTAT sector al Nistrului din cauza Complexului Hidroenergetic Dnestrovsc se întinde pe 150 de kilometri în aval de Naslavcea: Au dispărut numeroase specii de pești și regimul termic al apei a fost dereglat

Totodată, responsabilii de la Chișinău dau asigurări că tratativele cu Ucraina, care se referă la impactul CHE Nistrean în cazul în care se va crește capacitatea lui cu încă trei turbine, decurg într-un cadru constructiv.

„Nu există niciun studiu de impact asupra mediului, după cum prevăd procedurile stipulate în Convenția privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier, cunoscută sub denumirea de Convenția Espoo. La ultima ședință a Comisiei Nistrene, partea moldovenească a solicitat efectuarea unui astfel de studiu. De asemenea, președinții ambelor state au agreat, în urma întrunirii de la Kiev de la începutul anului, să fie adresată o scrisoare Comisiei Uniunii Europene prin care va solicita asistență în acest sens. Deocamdată, acest proces este la etapa de dialog. (...) Partea ucraineană utilizează la fel ca și Republica Moldova resursele fluviului, iar un eventual impact al activităților CHE ar afecta mediul și economia ambelor state. Dialogul între R. Moldova și Ucraina reprezintă în primul rând o activitate comună de gestionare rațională a apei pe Nistru. Este un proces de durată, complicat și normal de stabilire a unui numitor comun în vederea utilizării resurselor naturale, amplasate pe teritoriul a două și mai multe state”, se mai arată în comunicatuș Ministerului Mediului.