A lucrat șofer, dar s-a refugiat printre nuiele, pănuși, papură și opinci

Pasiune // Meşterul neobosit al împletitului

Cu dăruire de sine și cu bani străini a reușit să ridice în sudul republicii singurul centru de artizanat. L-a înălțat practic din ruina în care se transforma fosta casă de muncă și odihnă din raion. Visul cel mare din copilărie a fost să-și deschidă un centru modern de artizanat, iar soarta a făcut astfel încât, ajuns în neputință, să-și găsească această alinare. Astăzi, meșterul popular Constantin Olteanu din satul Manta, raionul Cahul, împleteşte din fibre vegetale: lozie, papură, iar în ultimul timp și din stuf.

„Toată viața am lucrat șofer, iar după ce am participat la lichidarea avariei de la Cernobîl, am rămas invalid de gradul II. Stăteam mai mult prin spitale. Am reușit să supraviețuiesc în timp ce alți camarazi de-ai mei nu mai sunt în viață. Și atunci mi-am propus să mă ocup cu ceea ce îmi plăcea încă din copilărie - meșteșugăritul. Tot neamul meu și-a câștigat existența din arta meșteșugăritului”, susține nea Constantin.

Centru cu năbădăi

Din banii de care a beneficiat din cele peste 20 de proiecte câștigate până acum și-a renovat clădirea, a reparat acoperișul, și-a creat un atelier de lucru, un depozit pentru produsul finit și a amenajat o sală pentru expoziții. Nu i-a fost ușor, dar a trecut peste toate. Invidia unor săteni i-a pus multe piedici în cale, susține bărbatul. „Mai sunt în litigiu cu foștii proprietari ai terenului. Banii i-am dat, iar ei au spus că documentele le vom perfecta mai târziu. I-am crezut. Acum, însă, după mai bine de zece ani, mă pomenesc că nu mai sunt proprietarul imobilului”, se plânge meșterul popular.

Chiar și așa, Constantin Olteanu a mers înainte. A scris proiecte, le-a câștigat, a primit comenzi de peste hotare și le-a îndeplinit. „Eu tot timpul m-am rugat ca ei să nu-mi încurce. Zic, dacă nu mă ajutați, măcar nu mă încurcați. Nu am primit niciun ajutor nici de la primăria locală, nici de la raion. Tot ce am făcut, am făcut de unul singur”, ne spune Constantin Olteanu.

Profesorul cu elevi solicitați la muncă peste hotare

Străinii au investit în formarea Centrului meşteşugăresc şi cu scopul ca pragul instituţiei să fie călcat de copiii din raion, lecţiile meşterului fiind predate gratuit. A instruit zeci de elevi și le-a demonstrat unora că se pot „scoate” bani buni din acest meșteșug. Banii adunați nu-i punea la ciorap, dar îi investea. A donat bani grădiniței și școlii din satele Manta și Pașcani, a cumpărat jucării copiilor de la grădiniță, calculatoare și televizoare pentru elevi etc.

Are în echipă cinci persoane, iar unele dintre ele, după ce au învățat acest meșteșug, au fost solicitate la muncă peste hotare, tot la împletit coșulețe, mese, scaune și alte obiecte din nuiele, pănuși și papură. „Nu demult chiar a fost în vizită la mine un cetățean al Turciei care l-a angajat pe un băiat la muncă. A venit personal și mi-a mulțumit pentru că l-am învățat pe băiat această meserie”, se mândrește nea Constantin.

Lipsă de angajați calificați

Astăzi, rodul muncii depus de Constantin Olteanu a ajuns să fie înalt apreciat în România, Ucraina, Rusia, Canada, Franța. Și-a amenajat chiar și o minipiață în fața centrului, la marginea drumului care duce spre Giurgiulești, unde trecătorii pot aprecia munca și, de ce nu, să procure câte ceva. „Se opresc foarte mulți turiști și rămân uimiți de ceea ce văd la noi. Avem comenzi din multe țări. Recent am terminat o comandă de aproape 100 de opinci în România, acum avem o comandă de coșulețe mici pentru suvenire. De lucru avem, problema e că nu avem cu cine. Nu vor oamenii să muncească. Am avut și o comandă din Federația Rusă, dar am refuzat-o. Nu avem posibilitate să o îndeplinim. Nu avem cu cine. Suntem doar cinci angajați și nu reușim”, mărturisește meșterul popular.

Pielea pentru opinci o aduce de la Comrat, iar materia primă pentru împletit și-o cultivă de unul singur. A arendat un teren de la Primăria satului Crihana Veche din același raion, unde are o plantație de salcie pentru nuielușe.

„Festivitatea fără meșteri populari e ca mâncarea fără sare”

Deși iubește noul, Constantin Olteanu nu uită de tradițiile vechi și face tot posibilul pentru a le reanima. Este organizatorul mai multor șezători în sat, a participat la mai multe expoziții peste hotare și nu ezită niciodată să participe la vreo festivitate unde să-și demonstreze măiestria. „Meșterii populari din R. Moldova trebuie susținuți și promovați. O festivitate fără meșteri populari este ca o mâncare fără sare. Dacă meșterii populari vor fi văzuți, va apărea și interesul tinerilor pentru această îndeletnicire”, conchide Constantin Olteanu.