Memoria Holocaustului în Basarabia și Transnistria: angajamentul Ministerului Educației pentru adevăr istoric și educație împotriva urii

Cu prilejul Zilei comemorării victimelor Holocaustului, Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova aduce un omagiu memoriei sutelor de mii de persoane nevinovate care au fost persecutate, deportate și asasinate în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, ca rezultat al antisemitismului etatic, xenofobiei, urii rasiale și politicilor de exterminare.

Holocaustul din Basarabia și Transnistria reprezintă una dintre cele mai tragice și întunecate pagini ale istoriei noastre. Este o crimă împotriva umanității, ale cărei consecințe morale și istorice ne privesc și astăzi. Evenimentele petrecute pe teritoriul actual al Republicii Moldova reclamă o asumare responsabilă a trecutului, întemeiată pe adevăr istoric, pe memorie lucidă și pe responsabilitate civică. Recunoașterea și studierea acestor crime sunt esențiale pentru a înțelege amploarea efectelor devastatoare generate de intoleranță, discriminare și umilirea demnității umane.

Conform raportului final al Comisiei internaționale pentru studiul Holocaustului în România, condusă de Elie Wiesel și publicată la 11 noiembrie 2004, pe teritoriile Basarabiei, Bucovinei de Nord și Transnistriei au murit între 280 000 și 380 000 de evrei. În baza estimărilor cercetătorilor istoriei Holocaustului și a datelor Comunității Evreiești din Republica Moldova, pe teritoriul Republicii Moldova și al Transnistriei de astăzi au fost exterminați peste 220 000 de evrei.

În Chișinău, Orhei, Soroca, Bălți, Dubăsari, evreii erau arestați și închiși în ghetouri improvizate. Doar în 1941, pe teritoriul Basarabiei au fost înființate 49 de ghetouri și lagăre. Ghetoul din Chișinău, unul dintre primele, a fost creat la 26 iulie 1941. Lagăre de mari dimensiuni pentru concentrarea evreilor se aflau în Edineț (11.762 de persoane), lângă Bălți (lagărul Răuțel, 3.253 de persoane), la Soroca (Cosăuți, 6.000 de persoane), în Vertujeni (22.969 de persoane), în Mărculești (11.000 de persoane), în Limbenii Noi (circa 3.000 de persoane) și în alte localități. Până în noiembrie 1941, aproape toate lagărele din Basarabia au fost închise, iar deținuții rămași în viață au fost deportați în Transnistria. În septembrie 1941, la Dubăsari, 18 mii de evrei au fost exterminați de membrii SS din Einsatzgruppe 12, cu complicitatea jandarmilor români. În sate, populația evreiască a fost izgonită din case, familii întregi au fost împușcate, iar trupurile lor au fost aruncate în gropi săpate din timp. În pădurea de la Cosăuți au fost uciși aproximativ 6.000 de oameni, iar în Vertiujeni 7.560.

Victime ale Holocaustului pe teritoriul Republicii Moldova au fost și persoanele de etnie romă. La 25 mai 1942, autoritățile române au organizat un recensământ secret și urgent al romilor, prin care „Țiganii de cort” și o parte dintre „Țiganii de sat” au fost declarați, în mod discriminatoriu, „periculoși și indezirabili”. În urma acestei acțiuni au fost înregistrați 40.909 romi. La 1 iunie 1942 a început deportarea forțată a 9.471 de romi itineranți în lagărele de concentrare din Transnistria, teritoriu aflat atunci sub administrație românească. Ulterior, la 12 septembrie 1942, deportările au continuat cu 12.497 de romi sedentari, evacuați în nouă trenuri către Transnistria.

În septembrie 1942, pe teritoriul Stației de cale ferată Visterniceni din Chișinău au fost concentrați 1.590 de romi basarabeni, evacuați din județele Lăpușna, Bălți și Cahul. Mărturiile istorice consemnează acte de represiune și execuții ordonate împotriva celor care au încercat să se opună deportării sau să evadeze. La 16 septembrie 1942, din această stație a plecat ultimul tren de evacuare, Trenul E.11 Chișinău-Tighina. Între 1942 și 1944, peste 25.000 de romi din România, inclusiv din Basarabia, au fost deportați în Transnistria. Peste 20.000 dintre ei au pierit din cauza foametei, frigului, bolilor, violenței și umilințelor sistematice. Transnistria a devenit, astfel, un spațiu al morții și al suferinței pentru romii deportați.

Persecutarea sistematică și exterminarea evreilor și romilor pe teritoriul actual al Republicii Moldova au fost înfăptuite de autoritățile naziste germane și române. În fiecare localitate în care au intrat trupele germane și române, acolo unde locuiau sau se aflau în acel moment evrei și romi, au avut loc acțiuni de persecutare și exterminare. Pogromuri și jafuri, execuții în masă ale evreilor, deportarea populației evreiești și rome în ghetouri și lagăre – aceasta a fost realitatea crudă a Holocaustului în orașele și satele din Basarabia și Transnistria.

Este important de subliniat că Holocaustul a reprezentat o încercare grea și pentru populația locală din Basarabia și Transnistria. În pofida pericolului extrem, numeroși locuitori ai orașelor și satelor au încercat, riscându-și viața, să își salveze vecinii evrei. La Yad Vashem este eternizată memoria a 79 de drepți între popoarele lumii din Republica Moldova. Acești oameni sunt mândria țării noastre și un reper moral esențial în educația tinerei generații.

Documentele, mărturiile și cercetările păstrate la muzeul Yad Vashem (Ierusalim), la Institutul Elie Wiesel (București), la Muzeul Holocaustului din Washington, precum și studiile istoricilor autohtoni și străini, demonstrează dimensiunea și cruzimea Holocaustului pe teritoriile României, Basarabiei și Transnistriei.

Responsabilitatea directă pentru persecutarea și exterminarea populației evreiești și rome revine regimului mareșalului Ion Antonescu, care a inițiat decrete explicite privind deportările și „curățarea” teritoriului României și Basarabiei de populația evreiască și romă.

Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova reafirmă rolul fundamental al educației în promovarea unei culturi a memoriei și în prevenirea repetării unor asemenea atrocități. Studierea Holocaustului este integrată în curriculumul național la istoria românilor și istoria universală, în concordanță cu principiile promovate de Consiliul Europei, care subliniază importanța predării istoriei ca proces bazat pe pluralitatea perspectivelor, rigoare științifică și respect pentru drepturile omului.

În spiritul Recomandărilor europene CM/Rec(2020)2, Ministerul promovează o abordare educațională întemeiată pe valorizarea demnității umane, pe gândire critică, analiza surselor istorice, înțelegerea contextelor complexe și dezvoltarea competențelor civice. Predarea Holocaustului contribuie la formarea capacității elevilor de a identifica mecanismele excluderii, ale propagandei și violenței, dar și de a conștientiza responsabilitatea individuală și colectivă în societățile democratice.

Ministerul sprijină programe de dezvoltare profesională dedicate predării istoriilor sensibile și controversate, utilizării surselor istorice autentice și aplicării unor metode pedagogice incluzive, centrate pe dialog, reflecție și empatie. Consolidarea competențelor profesorilor este esențială pentru asigurarea unei educații istorice echilibrate, responsabile și conforme cu standardele europene.

Ministerul Educației și Cercetării condamnă fără echivoc crimele comise în timpul Holocaustului și ideologiile care le-au făcut posibile. Negarea, distorsionarea sau trivializarea Holocaustului contravin valorilor democratice și subminează eforturile de educație pentru memorie, responsabilitate și drepturile omului, așa cum sunt acestea promovate în cadrul politicilor europene în domeniul educației.

Comemorarea victimelor Holocaustului nu înseamnă doar un exercițiu de reflecție asupra trecutului. Ea este și un angajament ferm pentru prezent și viitor. Combaterea antisemitismului, a discursului de ură, a rasismului și xenofobiei rămâne o responsabilitate comună a instituțiilor educaționale, a autorităților publice și a întregii societăți. Educația pentru pace, incluziune și prețuirea diversității constituie o prioritate strategică.

Ministerul Educației și Cercetării își reafirmă angajamentul de a continua dezvoltarea politicilor educaționale și a cooperării dedicate memoriei Holocaustului, în parteneriat cu Misiunea OSCE în Moldova, Centrul Internațional de Training și Dezvoltare Profesională, Complexul Memorial Yad Vashem, Centrul „Kedem”, Comunitatea evreiască internațională, în vederea promovării adevărului istoric și consolidării unei culturi democratice bazate pe protejarea drepturilor omului, dialog și coeziune socială.

În această zi de comemorare, Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova onorează memoria victimelor Holocaustului și reafirmă importanța transmiterii lecțiilor acestei tragedii către generațiile viitoare, pentru ca astfel de orori să nu mai aibă loc niciodată.

Memoria este o responsabilitate comună, care trebuie conștientizată, asumată și promovată.

Dan PERCIUN,

Ministrul Educatiei și Cercetării