Mega-centru de date pentru inteligență artificială la Hurlford: șansă pentru Ayrshire sau amenințare pentru apă, mediu și comunitate?

În prezent este doar o mare întindere discretă de teren agricol în East Ayrshire, însă peste câțiva ani ar putea deveni unul dintre cele mai mari centre de date pentru inteligență artificială din lume.

Aproximativ 100 de hectare de teren de lângă închisoarea HMP Kilmarnock au fost rezervate de compania energetică ILI Group pentru dezvoltarea unui hub tehnologic.

Reprezentanții ILI afirmă că ansamblul ar fi de dimensiuni similare închisorii, în timp ce „marea majoritate” a terenului ar urma să fie destinată „biodiversității și amenajărilor peisagistice”.

Susținătorii proiectului spun că acesta ar putea revitaliza regiunea, aducând locuri de muncă noi și investiții care ar fi reinvestite în comunitate. Totuși, planurile au stârnit opoziție puternică din partea localnicilor îngrijorați de impactul asupra zonei mai largi.

Unii dintre cei nemulțumiți spun că firma nu a oferit detalii concrete despre o construcție care ar domina localitatea Hurlford pentru decenii.

În ultimii ani, au fost depuse numeroase cereri pentru centre de date în diferite părți ale Scoției. Grupuri civice estimează că 17 astfel de proiecte se află în diverse etape ale procesului de autorizare.

Acest fenomen are loc pe fondul unei curse la nivel mondial pentru dezvoltarea centrelor de date. Estimări făcute în 2025 indicau că aproximativ 3 trilioane de dolari (2,2 trilioane de lire sterline) vor fi cheltuiți până în 2029 pe centre de date care susțin tehnologiile de inteligență artificială.

Creșterea rapidă a acestor investiții este însoțită de o îngrijorare tot mai mare privind efectele secundare ale acestor facilități, în special cantitățile foarte mari de energie și apă pe care le consumă.

Toamna trecută, compania Intelligent Land Investments (ILI) – specializată anterior în proiecte de energie curată și sisteme de stocare în baterii – a anunțat planuri ambițioase pentru un „cluster” de centre de date numit Stoics, răspândit pe amplasamente din Ayrshire, Lanarkshire și Fife.

Firma a obținut drepturi asupra terenurilor, permisiunea de conectare la rețeaua electrică locală și a început procesul de planificare urbanistică împreună cu autoritățile locale.

Clusterul ar urma, susține compania, să fie „de peste două ori mai mare decât multe dintre campusurile de top existente în prezent”, incluzând mai multe clădiri, o stație electrică de transformare la fața locului și zone cu flori sălbatice.

În Hurlford însă, anunțul privind viitoarea facilitate – denumită Rufus – a ridicat numeroase întrebări.

Lisa Beacham a aflat despre propunere la scurt timp după anunțul inițial, compania subliniind că proiectul este încă într-o fază foarte incipientă.

Studentă originară din Hurlford, ea a început să se documenteze intens în privința volumului de apă necesar pentru sistemul de răcire, proces crucial pentru a împiedica supraîncălzirea chipurilor electronice.

„Propunerea pentru amplasament prevede o putere de 540 MW, ceea ce ar necesita milioane de litri de apă pe zi”, a spus ea.

„Apa este o resursă globală, iar în prezent ne confruntăm cu un fel de faliment global al apei, potrivit ONU. Cu toate acestea, vom avea un sit care folosește o cantitate uriașă și, din cauza reziduurilor provenite de la centru, apa utilizată acolo nu poate fi ușor recirculată.”

ILI respinge astfel de temeri. Compania susține că unul dintre motivele pentru avalanșa de proiecte de centre de date în Scoția este tocmai climatul mai rece, considerat potrivit pentru funcționarea acestor instalații.

Un purtător de cuvânt al firmei a explicat: „Consumului de apă pentru un centru de date în Scoția este semnificativ mai mic decât, de exemplu, într-un deșert din California, iar sistemele de răcire ar putea fi necesare poate chiar și doar 2% din timp.

„Este posibil, așadar, ca întreaga nevoie de apă a proiectului să poată fi acoperită prin colectarea apei de ploaie direct pe amplasament.”

El a adăugat că firma analizează în prezent mai multe soluții tehnice pentru optimizarea utilizării apei la fața locului.

Impactul real al climei este însă pus sub semnul întrebării de anumiți experți.

Alex De Vries, care administrează blogul și site-ul Digiconomist, estimează că o facilitate de 540 MW „ar putea duce la un consum anual de aproape 6 miliarde de litri de apă dulce” doar pentru generarea energiei necesare.

El a declarat că un climat relativ mai rece, cum este cel din Scoția, „nu va compensa în mod semnificativ acest consum”.

În pofida criticilor, ILI își susține cu fermitate planurile.

Compania a organizat recent prima dintre cele trei consultări publice din regiune, într-un hotel din Kilmarnock, aflat la mică distanță de stadionul echipei locale de fotbal.

Opiniile celor prezenți au fost împărțite.

Un cuplu a spus că East Ayrshire are nevoie de investiții și că orice inițiativă care aduce locuri de muncă locale ar fi binevenită.

Un alt locuitor a comentat că, deși nu este încântat de centrele de date în general, acesta pare a fi viitorul, iar Ayrshire ar putea beneficia.

Greig Templeton, reprezentant al ILI, s-a numărat printre angajații care au discutat cu localnicii în cadrul consultării.

El a afirmat că planurile companiei vor avea un efect pozitiv asupra întregii zone.

„ILI au un istoric în a aduce beneficii comunităților”, a susținut el, amintind de proiectul de stocare prin pompare Red John din Highlands, care a fost ulterior achiziționat de compania norvegiană Statkraft.

„În momentul în care am transferat proiectul către ei, aveam deja angajamente clare față de comunitate. Acestea au inclus, de exemplu, un fond comunitar, introducerea unui serviciu de taxi pe apă și amenajarea de alei pietonale în zonă.

„Aceste beneficii au rezultat din dialogul cu locuitorii și din identificarea nevoilor lor reale.”

Un punct asupra căruia majoritatea par să fie de acord este importanța creării de noi locuri de muncă în Ayrshire.

Templeton estimează că între 120 și 150 de posturi ar putea fi create în cadrul centrului de date, de la joburi de securitate și curățenie până la posturi tehnice specializate.

Cheryl Rowland, asistentă administrativă la o firmă de construcții și rezidentă în Hurlford, rămâne însă sceptică.

Prezentă la eveniment, ea a declarat: „Vor vorbi despre ceva care va fi aici 40 sau 50 de ani.

Vor asigura programe de formare și perfecționare, pentru ca localnicii să poată evolua și să ocupe aceste posturi, sau joburile vor fi luate de oameni care vin din alte zone?”

ILI susține că își propune să impulsioneze economia Scoției cu „zeci de miliarde de lire sterline în investiții private” prin acest cluster. Compania afirmă că există interes din partea investitorilor privați, dar nu a fost confirmată încă finanțarea concretă.

Rowland spune că este îngrijorată de ideea ca un proiect de o asemenea anvergură să fie construit de o firmă care, în opinia ei, s-ar putea să nu rămână pe termen lung.

Lisa Beacham are și alte temeri.

Ea este îngrijorată de presiunea ce ar putea fi exercitată asupra rețelei electrice locale și de efectele asupra mediului, subliniind lipsa unei evaluări de impact asupra mediului (EIA) pentru proiect.

Templeton explică faptul că acest lucru se datorează parțial stadiului incipient al propunerii.

El a precizat că ILI efectuează propriile analize și se consultă cu instituții precum Scottish Water și agenția de protecție a mediului Sepa, iar ulterior ar putea urma și o EIA formală.

„Evaluarea noastră este destul de detaliată, chiar dacă nu este încă redactată în formatul oficial al unei EIA, dar vom lua în calcul toate aspectele”, a spus el.

Pentru Beacham însă, proiectul rămâne insuficient detaliat, în ciuda faptului că ar transforma definitiv zona.

Părăsind evenimentul de consultare, într-o seară mohorâtă de februarie, ea a adăugat: „Au ei cu adevărat fundamentul pentru ceea ce propun?

Nu au experiență în construirea de centre de date și simt că minimalizează totul – atât amploarea reală a dezvoltării, cât și impactul pe care îl va avea asupra Ayrshire. Pentru că, odată ce va fi construit, asta va fi – va rămâne aici pentru decenii.”