Zgomotul rutier nocturn peste 50 dB crește colesterolul și riscul de boli cardiovasculare, arată un amplu studiu european

Locuitul în apropierea traficului intens ar putea avea efecte serioase asupra sănătății inimii. Un studiu european publicat în revista Environmental Research arată că zgomotul rutier nocturn este asociat cu modificări ale compoziției sângelui, care pot crește riscul cardiovascular.

Cercetarea a analizat date din trei mari cohorte europene – UK Biobank, Rotterdam Study și Northern Finland Birth Cohort 1966 – și a inclus peste 272.000 de adulți cu vârsta de peste 30 de ani. Studiul este unul amplu, iar bazele de date folosite sunt considerate de referință în cercetarea medicală.

Nivelul zgomotului rutier nocturn a fost estimat pentru locuințele participanților pe baza hărților naționale de zgomot. Ulterior, cercetătorii au prelevat probe de sânge pentru a evalua biomarkerii metabolici asociați bolilor și au corelat aceste date cu nivelurile de zgomot, pentru a identifica eventualele modificări biologice.

Rezultatele arată că persoanele expuse la zgomote mai intense pe timpul nopții, în special la valori de peste 55 de decibeli, prezentau modificări în 48 de substanțe din sânge. Dintre aceste substanțe, 20 de asocieri au rămas constante în toate cohortele analizate, ceea ce întărește relevanța concluziilor formulate.

Zgomotul ridicat a fost corelat cu creșterea markerilor legați de colesterol, în special LDL („colesterolul rău”), IDL (lipoproteine cu densitate intermediară) și acizi grași nesaturați. Pe măsură ce nivelul zgomotului depășea aproximativ 50 de decibeli, markerii colesterolului creșteau progresiv, indicând un posibil mecanism prin care expunerea la zgomot poate contribui la apariția bolilor cardiovasculare.

Yiyan He, coautoare a studiului și doctorand la Universitatea din Oulu (Finlanda), a precizat că, deși efectele sunt de mică amploare la nivel individual, asocierile identificate au fost robuste și constante în toate grupurile analizate. Acest lucru sugerează că rezultatele nu sunt întâmplătoare.

„Am observat un tipar clar de tip doză-răspuns începând de la aproximativ 50 dB, ceea ce sugerează că modificările metabolice devin mai evidente pe măsură ce zgomotul crește”, a declarat aceasta.

Constatările sunt în linie cu recomandările Organizației Mondiale a Sănătății. Aceasta sugerează ca nivelul zgomotului nocturn să fie menținut între 40 și 45 de decibeli. Pragul de 55 dB este deja considerat asociat cu perturbări semnificative ale somnului și cu posibile consecințe asupra sănătății pe termen lung.

Cercetătorii au subliniat că efectele au fost similare indiferent de sex, nivel de educație sau status ponderal, ceea ce indică un impact generalizat al zgomotului asupra populației. Totuși, studiul are și limitări: a inclus doar participanți europeni albi și nu a dispus de informații complete despre post alimentar, amplasarea dormitorului sau expunerea la zgomot în interiorul locuinței.

În ciuda acestor limitări, autorii afirmă că rezultatele rămân relevante. „Zgomotul nocturn nu este doar o sursă de disconfort, ci un factor cu impact asupra sănătății”, a explicat Yiyan He. Chiar dacă modificările colesterolului sunt mici la nivel individual, expunerea afectează un număr foarte mare de persoane, ceea ce poate genera un impact semnificativ asupra sănătății publice.

Specialiștii recomandă măsuri precum îmbunătățirea izolației fonice, folosirea unor soluții de reducere a zgomotului și, acolo unde este posibil, amplasarea dormitoarelor pe partea mai liniștită a locuinței. De asemenea, planificarea urbană și politicile publice pot juca un rol important în diminuarea poluării fonice.

„Pentru că somnul este un mecanism esențial prin care zgomotul influențează sănătatea, protejarea mediului nocturn este crucială”, au concluzionat cercetătorii, subliniind că reducerea expunerii la zgomot pe timpul nopții ar putea deveni o componentă importantă a strategiilor de prevenție cardiovasculară.