Atacurile din Marea Neagră testează limitele NATO. Cronologia incidentelor de lângă România și Bulgaria

După ce luna trecută au avut loc șapte atacuri asupra unor nave de marfă în apropierea României și Bulgariei, alianța militară condusă de SUA a anunțat că va desfășura avioane de patrulare maritimă, radare și drone pentru a-și consolida flancul estic de la Marea Neagră. Trei zile mai târziu, pe 23 octombrie, o altă navă a fost lovită chiar lângă apele teritoriale românești. Săptămâna trecută, un cargobot grecesc a fost scufundat de drone navale în zona economică exclusivă a Bulgariei. Atacurile repetate arată cum războiul maritim tot mai intens dintre Rusia și Ucraina devine o provocare majoră pentru NATO în Marea Neagră, expunând statele membre riverane, în special România și Bulgaria.  

Analiștii militari spun că nu au nicio îndoială că atacurile au fost comise de Rusia. Potrivit firmei de securitate maritimă Ambrey, drona navală surprinsă în înregistrarea video a celui mai recent atac semăna cu un model rusesc.

„Cred că este, fără îndoială o escaladare”, a declarat Sidharth Kaushal, cercetător principal la think-tank-ul RUSI din Londra.

Rusia neagă că ar viza cu drone vecinii Ucrainei și susține că guvernele europene escaladează războiul din Ucraina prin furnizarea de ajutor militar.

RUSIA TESTEAZĂ LIMITELE

Multe dintre navele lovite în octombrie erau ancorate în apropierea unui canal românesc important, folosit de Ucraina pentru exporturi, sau navigau spre acesta ori dinspre el. Una dintre nave se afla în apele teritoriale românești, iar celelalte opt erau în zona economică exclusivă a României sau Bulgariei.

Iulia Joja, directoarea programului pentru Marea Neagră al think-tank-ului Middle East Institute din Washington, spune că atacurile Rusiei profită de reticența Occidentului față de escaladarea conflictului. „Este vorba despre testarea acestor ⁠limite, cu deplina conştientizare a faptului că vom face tot posibilul pentru a lua măsuri minimale”, a spus Joja, comparând situația cu incursiunile dronelor rusești în spațiul aerian al NATO din ultimii ani.

Un oficial NATO a afirmat că acțiunile Rusiei, menite să descurajeze aliații să sprijine Ucraina, reprezintă o amenințare gravă la adresa securității. Angajamentul alianței de a-și apăra toți membrii, inclusiv statele de la Marea Neagră, este „de neclintit”. Oficialul a menționat că sunt necesare capacități eficiente din punctul de vedere al costurilor pentru combaterea dronelor și că alianța s-a angajat deja să investească peste 40 de miliarde de dolari în astfel de capacități în următorii cinci ani.

MAREA NEAGRĂ, CRUCIALĂ PENTRU ROMÂNIA

Pentru România, Marea Neagră este o cale navigabilă esențială pentru comerț și găzduiește proiectul offshore „Neptun Deep”, care va transforma țara în cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană anul viitor. În august, o dronă navală a vizat platforma „Neptun Deep”.

Bucureștiul a acuzat Rusia de atacuri „sistematice” asupra navelor civile, dar s-a abținut să atribuie responsabilitatea pentru atacuri individuale, invocând nevoia de dovezi criminalistice. Sofia nu a acuzat Rusia, însă a declarat că unele atacuri par să îi aducă beneficii.

Atacurile au loc în timp ce Washingtonul își reevaluează prezența militară în Europa și își concentrează atenția asupra Chinei. Anul trecut, SUA au retras 1.000 de soldați din România.

„Este un moment în relaţia transatlantică pe care Putin probabil doreşte să îl exploateze”, a declarat sub anonimat un oficial român de rang înalt. „Atenţia UE şi a NATO este importantă, iar forţele lor se concentrează în prezent spre nord şi spre ţările baltice”, a mai spus acesta.

NATO și-a consolidat „prezenţa avansată sporită” în țările baltice și în Polonia, însă Iulia Joja afirmă că nu a făcut același lucru în România, în pofida solicitărilor Bucureștiului. „Bruxelles-ul şi Washingtonul încă nu par să fi decis dacă Marea Neagră face parte pe deplin din angajamentul NATO”, a comentat ea.

Oficialul român a subliniat că România are nevoie urgentă de rachete sol-aer și de sisteme radar pentru a contracara amenințările. Joja spune că disponibilitatea redusă a armelor de interceptare ieftine, agravată de războiul din Iran, reprezintă o problemă centrală pentru Occident.

APROAPE 400 DE NAVE LOVITE ÎN ULTIMUL AN

Creșterea bruscă a numărului de atacuri asupra navelor din Marea Neagră a blocat o rută majoră pentru exporturile de cereale și petrol ale Rusiei și Ucrainei.

Între mai și octombrie, cele două părți au lovit 317 nave comerciale și de alt tip în Marea Neagră și Marea Azov. Numărul este de peste patru ori mai mare decât cele 74 de nave lovite în semestrul anterior, potrivit lui Tomas Alexa, analist senior la Ambrey Analytics.

Ritmul atacurilor pare să se fi intensificat în perioada premergătoare împlinirii a cinci ani de la invazia pe scară largă a Rusiei, în februarie.

În al treilea trimestru, Ucraina a efectuat 137 de atacuri asupra navelor, față de 92 de atacuri rusești. În octombrie, Rusia a lansat 38 de atacuri, în timp ce Ucraina a efectuat cinci, a precizat Ambrey.

EXPORTURI AFECTATE

Porturile au fost grav afectate, iar exporturile s-au redus drastic, forțând Rusia și Ucraina să caute rute alternative.

În septembrie, Rusia a exportat doar 0,3 milioane de tone de cereale prin Marea Neagră și Marea Azov, față de 4,74 milioane de tone în aceeași lună a anului trecut, potrivit datelor privind exporturile rusești.

Ucraina și-a suspendat operațiunile în porturile de la Marea Neagră la sfârșitul lunii iulie, din cauza atacurilor rusești. Drept urmare, a redirecționat volumele către porturile fluviale de pe Dunăre, apoi prin Canalul Sulina din România și spre sud, prin sectorul românesc al Mării Negre.

Chiar și pe această rută alternativă, exporturile de cereale din porturile Ucrainei au scăzut în septembrie la 0,81 milioane de tone metrice, de la 2,1 milioane în aceeași lună a anului trecut, potrivit datelor guvernamentale.

Reducerea în continuare a acestor volume este obiectivul principal al Rusiei, iar testarea NATO este obiectivul secundar, a declarat Andriy Ryzhenko, analist naval și fost ofițer superior al marinei ucrainene.

RUSIA RESPINGE UN ARMISTIȚIU MARITIM RESTRÂNS

Atacul de săptămâna trecută a avut loc în timp ce miniștrii apărării și șefii statelor majore din România, Bulgaria și Turcia, stat litoral membru al NATO, s-au întâlnit la Sofia pentru a discuta situația.

Ministrul apărării din Turcia, care așteaptă răspunsuri de la Moscova și Kiev cu privire la o propunere de armistițiu maritim limitat, a folosit întâlnirea pentru a avertiza Rusia și Ucraina împotriva unor noi atacuri. Turcia controlează tranzitul navelor de război prin Bosfor și Dardanele în temeiul Convenției de la Montreux.

Mai multe țări, printre care Egiptul, Turcia și India, au cerut încetări ale focului în zona maritimă, pentru a evita consecințele perturbării transportului maritim, într-un moment în care prețurile globale la combustibil și cereale au crescut vertiginos.

Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a declarat sâmbătă că interesul internațional pentru o încetare limitată a focului este în creștere.

Rusia a respins ideea unui armistițiu maritim restrâns, despre care susține că i-ar oferi Kievului o pauză. Președintele ucrainean Volodimir Zelenskiy a tras un semnal de alarmă. „Toată lumea vorbeşte despre motorină şi uită de cereale. Peste o lună sau două, toată lumea va începe să vorbească despre o criză agricolă”, a declarat el luna trecută.

CUM SUNT ANTRENATE STATELE NATO DE LA MAREA NEAGRĂ ÎN ESCALADAREA CONFLICTULUI DIN UCRAINA

Atacurile asupra navelor de marfă din largul coastelor României și Bulgariei, state membre NATO, au crescut semnificativ în ultimele săptămâni. Acestea sunt cea mai recentă consecință a intensificării conflictului dintre Rusia și Ucraina în Marea Neagră și Marea Azov.

Mai jos este prezentată cronologia atacurilor asupra navelor și a altor incidente majore din ultimele săptămâni, în apropierea celor două state NATO de la Marea Neagră.

NAVE DE MARFĂ

5 octombrie – Nava de marfă generală „Royad Mammadov”, sub pavilionul statului Saint Kitts și Nevis, a fost lovită la 30 de mile marine (55 km) sud de orașul românesc Sfântu Gheorghe. Doi membri ai echipajului au decedat.

6 octombrie – Nava de marfă generală Alfa Watan, sub pavilion togolez, s-a scufundat după ce a fost lovită de o dronă la aproximativ 70 de mile marine în largul orașului de coastă Biala, din estul Bulgariei. Doisprezece membri ai echipajului au fost dați dispăruți.

6 octombrie – Nava de marfă generală Able, sub pavilionul Palau, a fost lovită în același atac, tot în zona economică a Bulgariei. Două persoane au fost rănite.

13 octombrie – Nava de marfă generală și vrachierul de cereale „Chelsea 3”, deținută de Ucraina și aflată sub pavilion maltez, a fost lovită de trei drone și avariată la aproximativ 18 mile marine de coastele Bulgariei. Toți membrii echipajului au fost salvați.

13 octombrie – Nava de marfă „HS Dignity”, sub pavilionul Guineei-Bissau, s-a scufundat în largul satului bulgar Krapeț, aflat în apropierea graniței cu România. Cinci membri ai echipajului au fost salvați, iar 11 erau dați dispăruți.

14 octombrie – Nava-cisternă pentru produse chimice și petrol „Yara J”, sub pavilionul Comorelor, a fost lovită de o dronă la aproximativ 8-10 mile marine sud-est de Sulina, în apele teritoriale românești. Toți membrii echipajului au fost salvați.

15 octombrie – Nava-cisternă Wine Trader, sub pavilionul San Marino, a fost lovită la 13 mile marine sud-est de Canalul Sulina, la o milă marină în afara apelor teritoriale românești. Șapte membri ai echipajului au fost dați dispăruți.

23 octombrie – Nava de marfă pentru transportul minereului și petrolului Khoryv, sub pavilionul Comorelor, s-a răsturnat și s-a scufundat la 13 mile marine de Constanța, principalul port românesc de la Marea Neagră. Toți membrii echipajului au fost salvați.

28 octombrie – Nava de containere „Contship Jet”, deținută de Grecia și aflată sub pavilion liberian, a fost lovită de trei drone navale și s-a scufundat ulterior în zona economică exclusivă a Bulgariei. Echipajul a fost salvat, iar nava se îndrepta spre portul românesc Constanța.

NEPTUN DEEP ȘI PORTUL CONSTANȚA

26 august – O dronă navală a fost observată la doar câteva sute de metri de proiectul românesc de extracție a gazelor offshore „Neptun Deep”. Bucureștiul a mobilizat avioane de vânătoare F-16 pentru a o distruge. Proiectul, deținut în comun de OMV Petrom, controlat majoritar de compania austriacă OMV, și de producătorul de stat român Romgaz, va face din România cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană anul viitor.

11 august – Scafandrii armatei române au distrus două drone de tip Gerbera care pluteau în zona economică exclusivă a țării, în Marea Neagră, în apropierea proiectului Neptun Deep.

5 iunie – O dronă maritimă s-a autodetonat în portul românesc Constanța, în apropierea unui terminal petrolier, fără să provoace victime. Ucraina a declarat că drona îi aparținea, dar că a pierdut controlul asupra acesteia din cauza bruiajului rusesc în războiul electronic.