CNN: Cinci scenarii posibile în criza din Ucraina, până la alegerile prezidenţiale de la 25 mai

Guvernul pare că nu are prea multe opţiuni viabile pentru preluarea controlului asupra regiunilor din est şi apărarea integrităţii teritoriale a Ucrainei, răspunsul Kievului la operaţiunile separatiştilor proruşi fiind inconsistent şi ezitant, comentează CNN, care prezintă cinci scenarii.

Cu doar o lună înainte de alegerile anticipate prezidenţiale ucrainene prevăzute la 25 mai, sunt dezbătute reforme constituţionale propuse de puterea prooccidentală şi menite să calmeze separatiştii proruşi din estul ţării, pe fundalul unor tensiuni tot mai puternice cu Rusia. CNN prezintă cinci scenarii cu privire la modul în care ar putea evolua lucrurile până la aceste alegeri, în contextul în care evenimentele evoluează rapid şi impredictibil.

- Pacea

Potrivit acestui scenariu, Acordul de la Geneva ar urma să fie pus în aplicare cu succes de către Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), care are deja aproximativ 100 de observatori prezenţi în ţară. Însă aceştia nu au nicio putere pentru a-l implementa, iar „ura viscerală” a grupărilor proruse atât faţă de americani, cât şi faţă de europeni, le face sarcina imposibilă.

Separatiştii nu-şi consideră acţiunile ilegale, iar un reprezentant al „republicii de la Doneţk”, Denis Puşilin, a acuzat Guvernul de la Kiev - numit „juntă” de către grupările proruse - că a ajuns la putere printr-o lovitură de stat, că ocupă ilegal clădirile publice şi a anunţat că separatiştii vor continua pregătirile în vederea organizării unui referendum privind situaţia Doneţkului, un mesaj preluat la Slaviansk, Lugansk şi Mariupol.

„Ironia face că o serie de sondaje efectuate de către ONG-uri ucrainene în ultima perioadă sugerează că susţinătorii unificării cu Rusia sunt minoritari”, comentează CNN, citând o cercetare a Institutului pentru Studii Sociale şi Analize Politice din Doneţk, potrivit căreia, în martie, două treimi dintre respondenţi s-au pronunţat împotriva alipirii la Rusia. Însă o majoritate aprecia că Ucraina se îndreaptă într-o direcţie greşită.

- Guvernul preia controlul asupra estului ţării

Având în vedere evoluţiile din ultimele săptămâni, acest scenariu pare improbabil. Grupări insurgente proruse ocupau clădiri oficiale de la Slaviansk, în mord, şi până la Mariupol, la malul Mării Azov. Ele sunt conduse de către „oameni în verde”, numele dat grupărilor militare, după culoarea uniformelor fără însemne. Ele sunt, în prezent, „autorităţile” în regiunile Doneţk şi Lugansk, poliţia „evaporându-se” sau ajungând la înţelegeri cu ei.

Primele încercări ale armatei ucrainene de a-şi impune prezenţa în est au fost dezastruoase, iar poliţia ucraineană a fost aproape "invizibilă" de la declanşarea crizei.

- Război civil

Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că Ucraina se află în pragul războiului civil, însă lucrurile nu stau aşa, comentează CNN. Este vorba mai degrabă despre zeci de protestatari proruşi, ci nu de sute, iar susţinătorii Kievului nu-şi afişează loialitatea. Se pare oamenii nu vor să implice, iar unii se tem că vor fi atacaţi dacă arată de partea cui sunt.

Majoritatea populaţiei îşi continuă activităţile zilnice în mod normal, prea preocupată de ziua de mâine, în contextul în care situaţia economică se înrăutăţeşte, iar grivna se depreciază - a pierdut 30% în faţa dolarului anul acesta. Ultimul lucru pe care-l vor oamenii este violenţa, apreciază CNN.

- O invazie rusească

Atât Putin, cât şi şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov, au spus în mai multe rânduri că Moscova nu plănuieşte să invadeze sau să anexeze Ucraina, în pofida prezenţei la frontiera cu această ţară a aproximativ 40.000 de militari ruşi.

O incursiune ar conduce la adoptarea de către Occident a unor noi sancţiuni vizând Rusia, iar utilizarea forţelor convenţionale în vederea unei ocupări ar fi periculoasă şi scumpă, în contextul în care economia rusească se clatină. Interesele Rusiei sunt, oricum, servite de către "oamenii în verde", care au venit în estul Ucrainei din Rusia, Crimeea şi Belarus, erodând autoritatea Kievului în zonă.

Însă, potrivit acestui scenariu, în cazul în care Guvernul ucrainean ar încerca să preia controlul asupra zonelor controlate de insurgenţi, ori în cazul în care în zonă ar veni un număr mare de naţionalişti ucraineni şi s-ar înregistra victime numeroase în rândul separatiştilor, Moscova şi-ar putea schimba planurile.

Putin a promis să protejeze „compatrioţii” ruşi din Ucraina şi a primit autorizaţia Consiliului Federaţiei (Camera superioară a Parlamentului rus) să recurgă la forţele armate în Ucraina. El a utilizat săptămâna trecută, în sesiunea televizată în care răspunde anual întrebărilor ruşilor, termenul „Novorosia”, referindu-se la părţi din Ucraina, un termen folosit în secolul al XVIII-lea pentru a desemna expansiunea ţaristă către Marea Neagră.

Pe de altă parte, insurgenţi proruşi din Ucraina cer zilnic ajutorul Rusiei împotriva „fasciştilor”, îndemnuri care - cu sau fără încurajarea Moscovei - fac ca o intervenţie rusească să nu poată să fie pierdută din vedere.

- Păstratrea statu quo-ului haotic

În opinia a numeroşi observatori acesta pare să fie scenariul cel mai probabil, şi anume o înfruntare care generează haos, în estul Ucrainei, între susţinătorii Kievului şi ai Moscovei. Guvernul interimar ucrainean, lipsit de experineţă, s-a dovedit incapabil să facă faţă grupurilor proruse, care au acţionat până în prezent, în forţă, cu scopul de a transforma protestele într-o secesiune.

Însă separatiştii proruşi nu par capabili să guverneze, mulţi dintre ocupanţii sediului administraşiei regionale din Doneţk, cu faţa acoperită de cagule, părând să fie nişte adolescenţi. De asemenea, nu a apărut încă un lider politic care să negocieze cu Guvernul ucrainean sau OSCE.

Următorii paşi sunt publicarea proiectului unei noi Constituţii şi organizarea, pe 11 mai, a unor referendumuri organizate de separatişti, în estul Ucrainei.

Sursa: mediafax.ro