Material în presa din România despre drepturile la memorie a evreilor din R. Moldova

În ultimii ani, R. Moldova a făcut mai multe eforturi la nivel instituțional pentru condamnarea Holocaustului și combaterea antisemitismului. În 2014, R. Moldova a aderat cu statut de observator la Alianța Internaţională pentru Memoria Holocaustului (International Holocaust Remembrance Alliance – IHRA) și, începând cu 2016, marchează anual, pe 27 ianuarie, Ziua internaţională de comemorare a victimelor Holocaustului, se arată într-un material despre comunitatea evreilor din R. Moldova.

Autorul materialului publicat pe portalul sinopsis.info.ro spune că acum în R. Moldova a mai rămas o mică comunitate de evrei, dar care încearcă să păstreze memoria acelor tragedii și să educe tânăra generație în spiritul toleranței.

Cu nici două luni înainte, guvernul moldovean anunța intenția înființării unui muzeu al istoriei evreilor, care să fie dedicat cultivării memoriei Holocaustului, combaterii antisemitismului, promovării culturii, toleranței și păcii și care va include expoziții tematice, un centru educațional și o bibliotecă.

Tot atunci, notează autorul materialului, premierul Pavel Filip a declarat că se va elabora un plan de acțiuni pentru refacerea cimitirului evreiesc, cel mai mare și unul dintre cele mai vechi din țară, care adăpostește peste 25 de mii de morminte (alte surse spun chiar 40 de mii) și o sinagogă funebră, unica din Moldova, acum ruinată.

În plus, pe locul cimitirului s-ar dori edificarea unui centru cultural istoric evreiesc. „Luând în considerare că două treimi din cimitir sunt practic distruse, aici ar putea fi un centru cultural istoric evreiesc, un fel de Yad Vashem. Cimitirul care poate fi restabilit, îl restabilim, inclusiv capela, dar, în rest, aici mai poate fi un muzeu, un memorial. Și, atunci va fi un loc prin care vom comemora victimele Holocaustului, dar și un punct de atracție pentru turiști”, a declarat Pavel Filip, în timpul unei vizite de documentare.

Comunitatea evreiască nu a comentat încă această inițiativă, dar au apărut voci îngrijorate. „Mă tem că, deși cu intenții bune, dar fără o expertiză profundă și cu o atitudine incorectă față de patrimoniul străin, o parte a cimitirului va fi distrusă, din motiv că e în paragină și ar fi mai simplu s-o facă una cu pământul în loc s-o reabiliteze. Ar fi o mare greșeală atât din punct de vedere istoric, cât și din punct de vedere religios. În cultura evreiască, mormintele sunt intangibile, trupul trebuie să rămână neatins în locul în care a fost înmormântat, de aceea reînhumările se fac doar cu rare excepții”, spune Irina Șihova, cercetătoare la Institutul Patrimoniului Cultural al Academiei de Științe a Moldovei.

Pe de altă parte, surse din administrația Comunității evreiești din Moldova susțin că declarația premierului a fost una pripită, cimitirul urmând să fie recondiționat și inclus în traseele turistice dedicate moștenirii evreiești, asupra cărora se lucrează acum.

Irina Șihova este adesea ghid pentru evrei veniți din diferite colțuri ale lumii pentru a-și căuta rădăcinile în Basarabia.

Cimitirele constituie, pentru astfel de oameni, un prețios izvor genealogic. „Din păcate, cimitirele evreiești continuă să fie vandalizate. Apar noi svastici pe morminte, pietrele funerare sunt distruse sau, pur și simplu, se ruinează odată cu trecerea timpului. În special, cimitirul din Chișinău este într-o stare deplorabilă”, observă cercetătoarea.

Adevărate arhive în aer liber, cele circa 50 de cimitire evreiești din Republica Moldova, mai mari sau mai mici, abandonate sau îngrijite, stau mărturie faptului că pe aceste meleaguri a existat o comunitate evreiască puternică, însă foarte mică acum.

Materialul integral îl găsiți AICI.