Marile companii tech aruncă trilioane în infrastructura AI: mega-contracte, centre de date uriașe și temeri tot mai mari pe Wall Street

Funcționarea unui produs de inteligență artificială necesită o putere de calcul uriașă, iar pe măsură ce industria tehnologică se grăbește să valorifice capacitățile noilor modele de AI, are loc în paralel o cursă pentru construirea infrastructurii care să le susțină. Într-o recentă convorbire cu investitorii, Jensen Huang, CEO Nvidia, a estimat că până la sfârșitul acestui deceniu se vor cheltui între 3 și 4 trilioane de dolari pentru infrastructura AI, mare parte din această sumă venind chiar de la companiile de AI. Între timp, proiectele pun o presiune enormă pe rețelele electrice și împing la limită capacitatea industriei de a construi centre de date.

Mai jos este prezentată o sinteză a celor mai mari proiecte de infrastructură AI, cu investiții majore din partea Meta, Oracle, Microsoft, Google și OpenAI. Lista va fi actualizată pe măsură ce boom-ul continuă, iar sumele cresc și mai mult.

Mulți consideră că acordul care a declanșat boom-ul AI contemporan a fost cel din 2019: Microsoft a investit 1 miliard de dolari într-un ONG foarte discutat la acea vreme, OpenAI, cunoscut mai ales prin asocierea cu Elon Musk. Elementul esențial al înțelegerii a fost faptul că Microsoft devenea furnizorul exclusiv de cloud pentru OpenAI. Pe măsură ce cerințele pentru antrenarea modelelor au crescut, tot mai mult din investiția Microsoft a fost acordată sub formă de credite Azure, nu numerar.

Acordul a fost extrem de avantajos pentru ambele părți. Microsoft a putut raporta vânzări mai mari pentru Azure, iar OpenAI a primit resurse suplimentare pentru principala sa cheltuială: puterea de calcul. În anii următori, Microsoft și-a majorat investiția până aproape de 14 miliarde de dolari, o mutare care promite câștiguri uriașe atunci când OpenAI se va transforma complet într-o companie cu scop lucrativ.

În ultimul timp, parteneriatul dintre cele două companii s-a mai slăbit. În anul precedent, OpenAI a anunțat că nu va mai folosi exclusiv cloud-ul Microsoft, oferindu-i companiei doar un drept de prioritate la viitoarele nevoi de infrastructură, dar rezervându-și libertatea de a apela la alți furnizori dacă Azure nu le poate acoperi cererea. În paralel, Microsoft a început să exploreze și alte modele de bază pentru propriile produse de AI, consolidându-și astfel independența față de fostul său partener principal.

Aranjamentul OpenAI–Microsoft a avut un asemenea succes încât a devenit o practică obișnuită ca serviciile de AI să se „lege” de un anumit furnizor de cloud. Anthropic, de exemplu, a primit o investiție de 8 miliarde de dolari de la Amazon și a realizat modificări la nivel de kernel în hardware-ul companiei pentru a-l adapta mai bine la antrenarea modelelor AI. Google Cloud a semnat la rândul său acorduri cu companii mai mici de AI, precum Lovable și Windsurf, în calitate de „parteneri principali de calcul”, chiar dacă aceste înțelegeri nu au inclus și investiții de capital. Iar OpenAI a mers din nou pe această cale, obținând în septembrie o investiție de 100 de miliarde de dolari de la Nvidia, sub formă de capacitate de achiziție suplimentară de GPU-uri Nvidia.

La 30 iunie 2025, într-un document transmis către autoritățile de reglementare din SUA, Oracle a dezvăluit că a semnat un contract de servicii cloud în valoare de 30 de miliarde de dolari cu un partener neidentificat la acel moment. Suma depășea veniturile totale ale companiei din cloud pe întregul an fiscal anterior. Ulterior, s-a aflat că partenerul era OpenAI, ceea ce a asigurat Oracle un loc alături de Google în „lanțul” de furnizori pentru găzduirea infrastructurii OpenAI după era de exclusivitate Microsoft. Reacția pieței a fost imediată, iar acțiunile Oracle au urcat puternic.

Câteva luni mai târziu, scenariul s-a repetat, dar la o scară mult mai mare. Pe 10 septembrie, Oracle a anunțat un acord pe cinci ani, în valoare de 300 de miliarde de dolari, pentru putere de calcul, cu începere din 2027. Acțiunile companiei au crescut și mai mult, iar fondatorul Larry Ellison a devenit, pentru scurt timp, cel mai bogat om din lume. Dimensiunea contractului este uluitoare: OpenAI nu dispune în prezent de 300 de miliarde de dolari pentru cheltuieli, astfel că cifra presupune o creștere uriașă pentru ambele companii și un nivel ridicat de încredere în viitor.

Însă chiar și înainte ca primul dolar să fie cheltuit, înțelegerea a consacrat deja Oracle ca unul dintre liderii mondiali în infrastructura pentru AI și ca o forță financiară greu de ignorat în această industrie.

În timp ce laboratoarele de AI se luptă să-și extindă infrastructura, aproape toate cumpără GPU-uri de la un singur jucător: Nvidia. Această cerere a umplut Nvidia de numerar, iar compania reinvestește acum agresiv, inclusiv în moduri neconvenționale. În septembrie 2025, Nvidia a achiziționat un pachet de 4% din acțiunile rivalului Intel pentru 5 miliarde de dolari. Dar poate și mai surprinzătoare sunt acordurile directe cu propriii clienți. La o săptămână după dezvăluirea investiției în Intel, Nvidia a anunțat o investiție de 100 de miliarde de dolari în OpenAI, plătită în GPU-uri ce vor fi folosite în proiectele curente de centre de date ale OpenAI. Ulterior, Nvidia a anunțat un acord similar cu xAI, compania lui Elon Musk, iar OpenAI a lansat separat și o înțelegere de tip „GPU contra acțiuni” cu AMD.

Dacă totul pare puțin circular, este pentru că așa și este. GPU-urile Nvidia sunt valoroase tocmai din cauza rarității lor, iar prin schimbul lor direct într-un sistem tot mai umflat de centre de date, compania se asigură că această raritate se menține. Se poate spune același lucru și despre acțiunile nelistate ale OpenAI, a căror valoare crește și mai mult din cauză că nu pot fi cumpărate pe piețele publice. Deocamdată, OpenAI și Nvidia sunt pe val și puțini își exprimă îngrijorarea. Însă dacă avântul se stinge, astfel de aranjamente vor fi analizate cu mult mai mare atenție.

Pentru companii precum Meta, care au deja o infrastructură masivă, povestea este mai complicată, dar la fel de costisitoare. Mark Zuckerberg, CEO Meta, a declarat că firma intenționează să cheltuiască 600 de miliarde de dolari pe infrastructură în Statele Unite până la sfârșitul lui 2028.

În prima jumătate a anului 2025, Meta a cheltuit cu 30 de miliarde de dolari mai mult decât în aceeași perioadă a anului precedent, în principal din cauza ambițiilor tot mai mari în domeniul AI. O parte din acești bani merge către contracte mari de cloud, precum un acord recent de 10 miliarde de dolari cu Google Cloud. O sumă și mai mare este direcționată însă către două centre de date uriașe, aflate în construcție.

Un nou amplasament de 2.250 de acri din Louisiana, numit Hyperion, va costa aproximativ 10 miliarde de dolari pentru a fi finalizat și este proiectat să ofere circa 5 gigawați de putere de calcul. Un element remarcabil este că aici s-a stabilit un aranjament cu o centrală nucleară locală, pentru a face față sarcinii de energie suplimentare. Un alt centru, mai mic, din Ohio, denumit Prometheus, este așteptat să devină operațional în 2026 și va fi alimentat cu gaze naturale.

Un asemenea ritm de construcție vine, inevitabil, cu costuri de mediu reale. xAI, compania lui Elon Musk, a construit în South Memphis, Tennessee, un centru de date hibrid, cu propria sa unitate de generare de energie. La scurt timp, această instalație a devenit unul dintre cei mai mari poluatori din regiune în privința substanțelor care provoacă smog, din cauza unei serii de turbine pe gaz natural despre care experții afirmă că încalcă Legea Aerului Curat.

La doar două zile după cel de-al doilea mandat prezidențial, în ianuarie, președintele Trump a anunțat un joint-venture între SoftBank, OpenAI și Oracle, menit să investească 500 de miliarde de dolari în infrastructura AI din Statele Unite. Proiectul, botezat „Stargate” după filmul din 1994, a venit însoțit de o avalanșă de entuziasm, Trump declarând că este „the largest AI infrastructure project in history.” Sam Altman, de la OpenAI, părea să fie de acord, afirmând: „I think this will be the most important project of this era.”

În linii mari, planul prevedea ca SoftBank să asigure finanțarea, Oracle să gestioneze construcția, iar OpenAI să ofere expertiza tehnică. Deasupra tuturor se afla Trump, care a promis să elimine orice obstacol de reglementare ce ar fi putut încetini proiectul. Încă de la început au existat însă îndoieli, inclusiv din partea lui Elon Musk, rivalul lui Altman, care a susținut că proiectul nu dispune, în realitate, de fondurile necesare.

Odată cu trecerea timpului și disiparea valului inițial de hype, proiectul a pierdut din viteză. În august, a apărut informația că partenerii întâmpină dificultăți în a ajunge la un consens. Totuși, proiectul continuă într-o formă mai concretă: se construiesc opt centre de date în Abilene, Texas, iar lucrările la ultima clădire ar urma să se încheie până la finalul lui 2026.

„Cheltuielile de capital” sunt de obicei un indicator destul de sec, care descrie investițiile unei companii în active fizice. Însă, pe măsură ce giganții tech și-au prezentat planurile de capex pentru 2026, s-a văzut clar că valul de investiții în centre de date transformă aceste cifre în ceva mult mai spectaculos – și mult mai mare.

Amazon a ieșit lider, estimând cheltuieli de capital de 200 de miliarde de dolari în 2026, în creștere de la 131 de miliarde în 2025. Google a venit imediat în urma sa, cu o prognoză între 175 și 185 de miliarde de dolari (de la 91 de miliarde în 2025). Meta a estimat un interval între 115 și 135 de miliarde (în urcare de la 71 de miliarde în anul anterior), deși cifra este parțial înșelătoare, pentru că o parte importantă a proiectelor de centre de date nu este inclusă încă în situațiile lor financiare. În total, marile companii de cloud intenționează să cheltuiască aproape 700 de miliarde de dolari doar pe proiecte de centre de date în 2026.

Aceste sume au fost suficient de mari pentru a speria o parte dintre investitori. Marile companii au rămas însă în mare parte neclintite, explicând că infrastructura AI este vitală pentru viitorul lor. S-a creat astfel o dinamică ciudată: așa cum era de așteptat, directorii din tehnologie sunt mult mai optimiști în privința AI decât omologii lor de pe Wall Street. Iar cu cât firmele de tehnologie cheltuiesc mai agresiv, cu atât bancherii lor devin mai neliniștiți. Dacă adăugăm și nivelul ridicat de îndatorare pe care multe companii îl asumă pentru a finanța aceste construcții, nu e de mirare că tot mai mulți directori financiari încep să „scrâșnească din dinți”.

Deocamdată, acest context nu a reușit să tempereze cheltuielile pentru AI. Dar la un moment dat o va face, cu excepția cazului în care marile platforme cloud reușesc să demonstreze clar că aceste investiții uriașe pot fi amortizate și transformate în profit sustenabil.

Acest articol a fost publicat pentru prima dată pe 22 septembrie.