DOCUMENTAR // Maia Sandu, la 34 de ani de la primul Pod de Flori de la Prut: „Podul de Flori care a unit oamenii de pe cele două maluri ale Prutului în 1990 a fost, de fapt, un Pod al libertății și al căderii zidului dintre neamuri”

Pe 6 mai 1990, românii de pe ambele maluri ale Prutului, despărțiți timp de zeci de ani de sârmă ghimpată, au avut pentru prima dată voie să treacă nestingherit podurile de peste râu. Acum 34 de ani, pentru prima oară după cel de-al Doilea Război Mondial, frontiera româno-sovietică a putut fi traversată fără acte. Cetățenii au venit cu flori ca să sărbătorească evenimentul, s-au îmbrățișat cu dor, au cântat într-un glas și au întins hore direct pe malul Prutului.

„Podul de Flori care a unit oamenii de pe cele două maluri ale Prutului în 1990 a fost, de fapt, un Pod al libertății și al căderii zidului dintre neamuri. Înainte de anii ‘90, erau rupte de un râu familii întregi, rude, prieteni, o întreagă cultură, iar podul dintre Moldova și România era, de fapt, un zid”, declară președinta Maia Sandu, la 34 de ani de la primul Pod de Flori.

CITIȚI și PODUL de FLORI // Pașii lui Nicolae Negru pe 6 mai 1990

Potrivit șefei statului, azi conexiunea noastră cu România este „firească și puternică”, iar podurile „s-au transformat din ziduri în căi de legătură”.

„Ne unesc cu România șase poduri funcționale, un pod de pontoane construit recent la Leova - Bumbăta și altele două reparate de curând. Republica Moldova exportă în România produse în valoare de peste 1,4 miliarde de dolari, peste 35% din toate exporturile. România este principalul investitor și partener comercial al nostru. Cu România construim conexiuni în sectorul energetic și de gaze. Vorbim la telefon la același tarif pe ambele maluri ale Prutului”, a enumerat Maia Sandu într-un mesaj pe pagina sa de Facebook.

CITIȚI și Imagini VIDEO-DOCUMENT de la „Podul de flori” de acum 31 de ani: Discursurile și horele românilor de pe ambele maluri ale Prutului, după ce au fost despărțiți timp de 50 de ani

Totodată, președinta a adăugat că azi trec Prutul „nu doar flori, ci oameni, produse, donații, expertiză, energie electrică, apă potabilă, investiții și proiecte culturale”.

„Cu ajutorul României, vom deveni și noi parte a familiei europene și ne vom asigura, astfel, că Republica Moldova nu va mai fi niciodată izolată și că cetățenii noștri vor avea același nivel de viață, venituri și libertate de circulație ca toți cetățenii Uniunii Europene”, și-a încheiat mesajul președinta R. Moldova.

Amintim că, pe 6 mai 1990, locuitorilor din România li s-a permis ca în ziua respectivă, între orele 13:00 și 19:00, să treacă Prutul în Moldova sovietică fără paşaport şi viză, la eveniment participând aproximativ 1 200 000 de oameni.

De-a lungul frontierei de 700 km de pe Prut, au fost create opt puncte de trecere: Miorcani – Pererâta, Stânca – Costești, Iași – Sculeni, Ungheni – Pod Ungheni, Albița – Leușeni, Fălciu – Țiganca, Oancea – Cahul și Galați – Giurgiulești. Al doilea Pod de Flori s-a desfășurat pe 16 iunie 1991, când locuitorii din Moldova au putut să treacă fără acte hotarul în România.



Vedeți mai jos filmul de scurtmetraj „Meridianul Prut”: Podul de flori sau sărbătoarea revederii, 6 mai 1990, o producție Telefilm-Chișinău, 1990:

Sursa: Agenția Națională a Arhivelor, Cinemateca. Regia - I. Taucci, V. Calașnicov, scenariu - Vadim Letov, redactor - Avram Mardare, camera - O. Cociubei, comentariu - Serafim Saka, operator de sunete - I. Bătrâncea, consultant - V. Doroban, montajul - L. Mija, director - A. Belousova. Voce: Tamara Berzoi.

Partea a I-a

Partea a II-a