MAE explică abținerea Moldovei la ONU: Chișinăul a ținut cont de preocupările Ucrainei privind noua hartă a lumii

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) de la Chişinău a explicat decizia Republicii Moldova de a se abţine de la votul asupra rezoluţiei privind o nouă hartă a lumii, adoptată în cadrul unei sesiuni a Adunării Generale a ONU desfăşurate săptămâna trecută. Instituţia a precizat că a ţinut cont de preocupările exprimate de Ucraina, care, la rândul său, s-a abţinut la vot.

Republica Moldova şi alte cinci state s-au abţinut de la vot. Statele Unite au fost singura ţară care a votat împotrivă, în timp ce 164 de state au susţinut utilizarea unei hărţi a lumii care reflectă mai exact dimensiunile continentului african.

În urma adoptării rezoluţiei, ONU va renunţa la utilizarea hărţii tradiţionale a lumii, realizată prin proiecţia Mercator. Aceasta face ca ţările situate mai aproape de nord să pară mai mari decât sunt în realitate. În locul ei va fi folosită o proiecţie care redă mai fidel dimensiunea reală a statelor.

Pe noua hartă, Crimeea ucraineană ocupată este prezentată în gri, într-o nuanţă diferită de verdele folosit pentru restul teritoriului Ucrainei.

MAE a subliniat că abţinerea Republicii Moldova nu a vizat obiectivele de fond ale rezoluţiei, pe care autorităţile le consideră legitime. Poziţia Chişinăului a ţinut cont de preocupările exprimate de Ucraina în legătură cu posibila instrumentalizare politica a unor reprezentări cartografice, inclusiv în raport cu teritoriile ucrainene temporar ocupate.

„Cu referire la votul exprimat la 4 septembrie, în cadrul Adunării Generale a ONU, asupra rezoluţiei „Correct the map”, prezentată de Togo în numele Grupului African, precizăm că abţinerea Republicii Moldova nu a vizat obiectivele de fond ale rezoluţiei, pe care le considerăm legitime. Poziţia noastră a ţinut cont de preocupările exprimate de Ucraina privind posibila instrumentalizare politică a unor reprezentări cartografice, inclusiv în raport cu teritoriile ucrainene temporar ocupate”, a declarat Ministerul Afacerilor Externe.

Potrivit instituţiei, „Republica Moldova a ales să fie solidară cu Ucraina, în deplină concordanţă cu poziţia sa consecventă de susţinere a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei în frontierele sale recunoscute internaţional”.

Delegaţia UE la ONU a susţinut rezoluţia, dar a precizat în declaraţia explicativă că documentul nu se referă la suveranitate, statutul teritorial, delimitarea sau frontierele recunoscute la nivel internaţional ale statelor.

„Subliniem că rezoluţia nu abordează şi nici nu afectează chestiunile legate de suveranitate, statutul teritorial, delimitarea sau frontierele recunoscute la nivel internaţional ale statelor. Rezoluţia nu implică recunoaşterea, susţinerea sau acceptarea vreunei revendicări privind teritoriile disputate, modificări ale frontierelor existente sau schimbări ale statutului juridic al vreunui teritoriu”.

Statele Unite au fost singura ţară care a votat împotrivă, însă opoziţia lor nu a fost determinată de preocupările privind frontierele. Reprezentantul american a acuzat harta că face parte dintr-un „proiect ideologic radical” care urmăreşte promovarea reparaţiilor.