„Locatarii” din camera corpurilor delicte

Cuțite, ciocane, topoare, șurubelnițe, foarfece și bâte. De toate găsești în încăperile unor instituții de drept din R. Moldova numite „camera corpurilor delicte”. Aici sunt păstrate luni sau chiar ani întregi dovezile împotriva celor care au încălcat legea, fie că e vorba de omor, jaf, furt sau contrabandă.

Două mașini de lux, șapte ani „sub lacăt”

Potrivit procurorilor, după finalizarea cazului și emiterea unei sentințe definitive, toate corpurile delicte, cu precădere cuțitele, topoarele, armele și bâtele sunt distruse prin ardere. Aceeași soartă o au și obiectele de contrabandă, în special cele care pot pune în pericol viața și sănătatea cetățenilor. Până atunci, acestea sunt păstrate în camera corpurilor delicte de la instituțiile care „au dat de ele”. Sunt și cazuri când acestea sunt întoarse stăpânului ori pot să stea sub lacăt ani buni. Obiectele ușor alterabile sunt scoase la vânzare, iar dacă păgubașul își câștigă dreptatea în instanță, îi este restituită contravaloarea produsului confiscat. Sunt și cazuri când procurorii pot să dea de belea cu obiectele confiscate.

„S-a întâmplat într-un caz ca două mașini de lux să fie păstrate la organul de urmărire penală timp de șapte ani, atât cât a durat procesul până la pronunțarea definitivă a cazului. După ce persoana a fost scoasă de sub urmărire penală, aceasta ne-a spus că mașinile în acest timp s-au uzat și valorează deja mai puțin pe piață, astfel că noi trebuie să-i întoarcem pierderea”, își amintește șeful Secției de conducere a urmăririi penale în organele centrale ale Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Vamal din cadrul Procuraturii Generale, Viorel Morari.

Unde sunt cele 200 kg de heroină?

În martie curent se vor împlini șase ani de la reținerea celei mai mari capturi de droguri din istoria R. Moldova. Suspiciunile legate de soarta celor 200 kg de heroină, găsite ascunse în saci cu fasole într-un microbuz care tranzita Chișinăul, continuă să persiste. Potrivit lui Viorel Morari, drogurile sunt depozitate în una din încăperile Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS) și vor sta acolo până la finalizarea definitivă a cazului. Pe moment, acest dosar se află pe rol la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Ulterior, acestea urmează să fie nimicite, ne dă asigurări procurorul.

Nimicite sunt și țigările

Aceeași soartă o au și țigările, susțin responsabilii de la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat (IFPS). „Toate țigările confiscate sunt nimicite prin diferite metode în baza Legii cu privire la tutun şi produsele din tutun”, ne spune șefa Direcției evidență a bunurilor confiscate, metalelor prețioase și pietrelor prețioase de la IFPS, municipiul Chişinău, Olga Borțevici.

Bunurile ușor alterabile sunt vândute, ca și alte obiecte care nu pun în pericol sănătatea cetățenilor. Prețul acestora este stabilit de către instituții abilitate cu dreptul de a face o evaluare, expertiză a calității și conformității. De regulă, acestea sunt vândute prin intermediul Bursei Universale de Mărfuri a Moldovei ori sunt semnate contracte de vânzare cu unii agenți economici, nu și cu persoanele fizice.

3,5 milioane de lei

„V-aș spune că nu prea sunt solicitate aceste mărfuri. Se vând cam greu. Preponderent sunt cumpărate de către unii agenți economici din teritoriu. Banii sunt virați pe un cont special în buget. În cazul în care bunurile nu sunt comercializate, unele din aceste bunuri se transmit cu titlu gratuit caselor de copii ori de bătrâni”, ne mai spune responsabilul de la FISC.

Potrivit FISC, în 2013 au fost comercializate bunuri în valoare de circa trei milioane și jumătate de lei. Numai în municipiul Chișinău au fost vândute bunuri în valoare de circa două milioane și jumătate de lei.

Produsele alimentare, spre exemplu pulpele de găină ori peștele confiscat, după ce s-a stabilit că nu aveau acte de proveniență, la decizia şi în comun cu Serviciul Sanitar Veterinar de Stat sunt transmise spre prelucrare tehnologică pentru a fi folosite în alte scopuri (producerea făinii furajere, hrană pentru animale).

Banii ajung în haznaua statului

Și dacă unele bunuri sunt vândute ori donate, iar altele arse, banii de contrabandă ajung în posesia statului.

„Un caz de rezonanță am avut acum câțiva ani, când sub capota unui TIR au fost depistați circa un milion de dolari. Banii urmau a fi scoși din țară. Șoferul a fost reținut, dar era imposibil de stabilit vinovăția acestuia, pentru că nu puteam face o corelație între activitatea lui și bani, el fiind un simplu angajat al unei firme de transport auto. Atunci, a apărut problema ce să facem cu banii. Am mers pe calea recunoașterii obiectului fără stăpân și au fost transmiși în proprietatea statului”, își amintește procurorul Viorel Morari.

Ce facem cu aurul și pietrele scumpe?

În depozitul instituției fiscale ajung doar bunuri confiscate după emiterea unei decizii de judecată definitive. Restul obiectelor reținute ori sechestrate drept probă la dosar se păstrează în camera corpurilor delicte de la organul de drept care investighează cazul. „După ce aceste bunuri trec în categoria bunurilor de stat, acestea sunt transmise spre comercializare prin intermediul Bursei Universale de Mărfuri a Moldovei și banii sunt vărsați pe un cont special în bugetul statului. Articolele din metale prețioase și pietrele preţioase cu valoare istorică, științifică și culturală sunt predate Muzeului Național de Istorie”, ne-a mai spus șefa de direcție de la FISC, Olga Borțevici.