Licitații cu INTERESE la întreprinderile de stat

TRANSPARENȚĂ // Întreprinderile de stat cumpără servicii și produse de sute de milioane de lei de la companii delicvente, fantomă sau în care au direct interese conducătorii acestora

Mai multe întreprinderi de stat care raportează anual pierderi importante și, din această cauză, au fost introduse în lista de privatizare, cheltuiesc anual sute de milioane de lei pentru achiziții efectuate în condiții netransparente, de la companii dubioase sau „cu interese”. Statul, chiar dacă este acționar majoritar sau unic al acestor întreprinderi, nu este admis pentru a asigura legalitatea și corectitudinea tranzacțiilor. Iar controalele post-factum ale Curții de Conturi umplu procuratura de dosare penale care nu mai au finalitate.

„Moldtelecom” și partenerii

Din 2009 și până în 2012, SA „Moldtelecom” a făcut achiziții de circa un miliard de lei de la 14 companii din R. Moldova și una din China. Cei mai mulți din acești bani au ajuns pe conturile unei companii chineze, „Huawei Technologies Co LTD” (401 milioane de lei – n.r.), ale unei companii din cunoscutul concern „Daac” cu care statul colaborează intens, „Daac System Integrator” SRL (248 de milioane de lei) și ale unei companii în care fiul fostului președinte al republicii, Oleg Voronin, a lucrat în calitate de economist „Moldconstruct Market” (53 de milioane de lei). Ultima a fost contractată de „Moldtelecom” pentru mai bine de jumătate dintre lucrările de construcție a pilonetelor, suporturilor şi turnurilor comandate în 2010. Precizăm că actualul director general al „Moldtelecom”, Vitalie Iurcu, a fost în trecut membru al Consiliului de administrare al „FinComBank”, bancă la care Oleg Voronin este președintele Consiliului de Administrare.

Licitații pentru „cei din listă”

În general, „Moldtelecom” își face „cumpărăturile” doar de la câteva companii, incluse într-o listă întocmită de directorul întreprinderii,pe motiv că sunt „de bună-credință”. Oficial, aceste companii nu au nicio legătură cu angajații sau conducerea întreprinderii, dar încălcările comise de unele dintre ele, la care șefii de la „Moldtelecom” au închis ochii, lasă de bănuit. Astfel, un audit efectuat anul trecut de Curtea de Conturi a descoperit că firma „Iucotel”, contractată de „Moldtelecom” pentru lucrări de construcție,a majorat taxa pentru transportare a materialelor de construcție până la 36% din costul acestor materiale. În perioada 2009-2012, compania de stat i-a plătit acestei firmeconduse de Ivan Untilă, tot el și fondator al firmei, peste 65 de milioane de lei pentru serviciile acordate.

Nu vor în baza legii

Despre alte „companii de bună-credință” cu care colaborează „Moldtelecom”, Curtea de Conturi a descoperit că au făcut procurări directe și în lanț de la agenții economici creați cu intenția desfășurării unei activități ilicite. Modul netransparent în care se organizează licitațiile la „Moldtelecom” a determinat Curtea de Conturi să recomande conducerii întreprinderii să-și realizeze achizițiile în baza Legii privind achizițiile publice. Consiliul societății, din care făcea parte și directorul Agenției Achiziții Publice, a respins însă această recomandare pe care a calificat-o ca fiind neoportună, continuând practica licitațiilor pentru cei din listă.

Precizăm că,anul trecut, „Moldtelecom” declara că a suportat în 2011-2012 pierderi de peste 440 de milioane de lei, asta chiar dacă rapoartele financiare arată că numai în 2012 compania a avut un venit de 1,2 miliarde de lei din prestarea serviciilor de telefonie fixă. Pierderile au fost provocate, însă, de investiții care în acel an au depășit cifra de 680 de milioane de lei.

În 2013, Direcția investigarea fraudelor din cadrul Ministerului Afacerilor Interne a deschis un dosar penal pentru evaziune fiscală, spălare de bani și fals în acte comise în cadrul unor achiziții efectuate de „Moldtelecom”.

Conducerea „Moldtelecom” nu a răspuns, deocamdată, la solicitarea noastră de a comenta acuzațiile care i se aduc.

Calea Ferată, achiziții în cerc închis

Practica „listei” funcționează și la „Calea Ferată”. Pa parcursul mai multor ani, întreprinderea a cumpărat servicii și produse de la un cerc restrâns de companii care nici măcar nu sunt producători sau importatori oficiali ai produselor solicitate. Ceea ce leagă însă aceste companii intermediare între ele este faptul că, potrivit datelor de la FISC, au cumpărat mărfurile pe care le-au revândut ulterior „Căilor Ferate” de la câteva companii fantomă sau companii radiate de FISC din lista plătitorilor de TVA pentru neonorarea obligațiunilor fiscale. Una dintre aceste companii din lista neagră a FISC-ului este „Redicol-Nord” SRL, fondată în 2007, exact în perioada în care „Calea Ferată” și-a început achizițiile de la firmele cu care „Redicol-Nord” colabora. Potrivit datelor de la Camera Înregistrării de Stat, această firmă din or. Edineț are un singur fondator, care este și administrator, Oleg Stratulat, și este specializată în vânzarea materialelor de construcție.

Prin intermediarii contractați de „Calea Ferată”, „Redicol-Nord” și alte câteva companii cu probleme au vândut întreprinderii de stat ajunsă în prag de faliment produse în valoare de 55 de milioane de lei,asta deși la vamă aceste produse au fost declarate la prețul de 12 milioane de lei, adică de aproape cinci ori mai ieftin.

Tot prin intermediari, „Calea Ferată” a cumpărat în 2002 18 vagoane din Rusia, pentru care a plătit mai mult cu 360 de mii de dolari.

Firme fantomă la „Tutun-CTC”

Prin intermediari, de la firme fantomă, și-a făcut achizițiile în anii 2004-2005 și SA „Tutun-CTC”, în care statul deține 90% din acțiuni. Compania a cumpărat în acei ani hârtie de tutun, fabricată în Franța, în valoare de 62,6 milioane de lei, de la două firme necunoscute: „Cerochi” și „Malabar”. Ulterior, Curtea de Conturi a constatat că aceste companii niciodată până atunci nu au importat hârtie de tutun. În schimb, marfa a fost adusă în republică de alte trei companii „Sanocta”, „Algaboro” și „Ledomax”. Informațiile de la FISC arată că aceste trei firme nu prezentau la acea vreme dări de seamă în instituțiile de stat și nu achitau impozite, fiind de fapt companii fantomă. Din această tranzacție, statul a ratat venituri de peste 22 de milioane de lei, prin eschivarea acestor companii de la plata impozitelor.

Deși oficial între aceste firme nu există nicio legătură, ultimele două dintre ele au același contabil-șef și au livrat mai multe bunuri instituțiilor de stat, tot prin intermediari. Mai mult, în urmă cu doi ani, Serviciul de Informații și Securitate a descoperit că firma „Algaboro”, fondată și administrată de un oarecare Alexandr Moiseev, a emis facturi fiscale false, efectuând tranzacții doar pe hârtie cu alte firme din R. Moldova. Pe acest caz există și un dosar în judecată.

Interese la „Termocom”

Compania care se află în procedură de faliment a scos bani cu pumnul din conturile sale pentru a face, în 2009-2010, reparații și achiziții de care nu era nevoie. Interesul adevărat se afla în firmele care au fost selectate pentru a executa aceste lucrări sau de a livra anumite produse. Astfel, un audit realizat în urmă cu trei ani de Curtea de Conturi a arătat că două dintre companiile contractate de „Termocom” pentru reparații avea legătură cu directorul comercial al întreprinderii municipale, Mihai Arusoi. Aceste firme au fost plătite cu peste 26 de milioane de lei pentru lucrările efectuate în perioada 2006-2010. Cele două firme nu pot justifica lucrările în valoare de aproape 3 milioane de lei, iar Curtea de Conturi le-a calificat ca fiind exagerări de preț.

Menționăm că aceste două companii - „Serviterm-MA” și „Din-ferm” - au fost create exact în anii în care au început să fie contractate de „Termocom” și au lucrat în perioada 2009-2010 în exclusivitate pentru întreprinderea de stat.

Precizăm că, în afară de aceste companii, și alte șase firme cu care a colaborat „Termocom” au efectuat lucrări în proporție de peste 80 la sută pentru aceasta.

Transparență blocată?

Surse din cadrul Ministerului Finanțelor ne-au comunicat că, în ultimii ani, au existat mai multe tentative de a promova proiecte de legi care să reglementeze modul de organizare a achizițiilor în cadrul întreprinderilor de stat, dar, de fiecare dată, acestea nu au mai ajuns să fie promovate în Guvern. Abia la sfârșitul anului trecut, odată cu promovarea politicii bugetar-fiscale, au fost adoptate mai multe modificări la Legea întreprinderilor de stat prin care Consiliul de administrare al întreprinderilor de stat a fost obligat să ia decizii privind asigurarea transparenţei procedurilor de achiziţie, iar administratorul - să asigure respectarea principiului transparenţei procedurilor de achiziţie a bunurilor. Până acum, achizițiile în aceste întreprindere se efectuau fără implicarea consiliilor de administrare din care fac parte reprezentanți ai instituțiilor de stat.

Ștefan Creangă, viceministrul Finanțelor:

„Ministerul Finanțelor promovează politici care țin de transparența achizițiilor publice, inclusiv în întreprinderile de stat, prin modificarea legii. Recent, a fost promovat un proiect prin care consiliile de administrare ale întreprinderilor de stat sunt obligate să ia măsuri de asigurare a transparenței achizițiilor. Acum suntem la etapa elaborării unui Regulament-model de organizare a achizițiilor în cadrul acestor întreprinderi. Vrem să îl propunem tuturor companiilor de stat pentru a asigura unicitate în desfășurarea achizițiilor.

Practica listei agenților economici de bună-credință adoptată la „Moldtelecom” este una europeană și se aplică și în state membre ale UE, dar asta nu înseamnă că la concursurile organizate de companie pot participa doar firme din această listă”.

Tudor Șoitu, vicepreședintele Curții de Conturi:

„Achizițiile făcute de întreprinderile de stat sunt un proces dezastruos, iar încălcările se repetă din an în an, în pofida constatărilor Curții de Conturi, și asta pentru că materialele expediate de Curte organelor de drept sunt ignorate, iar cele care ajung să fie examinate sunt „ucise” în judecată. Atâta timp cât nu vor exista sancțiuni pentru achiziții frauduloase, vom avea această situație. Dacă întreprinderile de stat ar accepta să facă achizițiile în baza Legii privind achizițiile publice, nu ar exista atâtea defalcări din contul întreprinderilor. Regulamentele interne în baza cărora organizează în prezent companiile de stat concursurile și licitațiile nu fac decât să legalizeze fraudele. Iar Curtea de Conturi rămâne o instituție impotentă”.