Terapia hormonală la menopauză, confirmată ca sigură: studiu pe peste 800.000 de femei nu arată risc crescut de deces

Cel puțin trei decenii, multe femei au fost convinse că terapia hormonală folosită pentru ameliorarea simptomelor menopauzei crește riscul de deces. Un studiu de proporții, realizat pe mai mult de 800 000 de femei aflate în diferite etape ale menopauzei, contrazice însă această temere.

Conform cercetării, terapia hormonală utilizată pentru a reduce manifestările neplăcute ale menopauzei nu este asociată cu un risc mai mare de mortalitate. Studiul, de mari dimensiuni, a fost realizat în Danemarca și publicat în revista The BMJ.

Aceste rezultate vin să sprijine recomandările actuale, care indică terapia hormonală femeilor aflate la începutul menopauzei, cu simptome moderate sau severe, în absența unor contraindicații medicale clare.

Terapia de substituție hormonală este folosită pentru atenuarea unor simptome frecvente ale menopauzei. Printre acestea se numără bufeurile, tulburările de somn, schimbările de dispoziție și stările depresive. Pentru multe femei, astfel de manifestări afectează semnificativ calitatea vieții zilnice.

În ultimii aproximativ 20 de ani, utilizarea terapiei hormonale a scăzut puternic. A contat mai ales teama legată de siguranța sa pe termen lung. În același timp, datele referitoare la impactul asupra mortalității au rămas limitate, ceea ce a întreținut incertitudinea și reticența.

Cercetătorii au folosit registrele naționale din Danemarca și au urmărit femei născute între 1950 și 1977, începând monitorizarea de la vârsta de 45 de ani. Astfel, a fost posibilă observarea lor pe o perioadă lungă, în diverse faze ale menopauzei.

Din analiză au fost excluse femeile cu antecedente de tromboză, boli hepatice, cancer de sân, uterin sau ovarian. De asemenea, nu au fost incluse femeile care suferiseră îndepărtarea ambelor ovare sau care utilizaseră anterior terapie hormonală.

Perioada medie de urmărire a participantelor a fost de puțin peste 14 ani. Acest interval lung le-a permis specialiștilor să evalueze în detaliu eventualele efecte asupra mortalității generale și specifice.

În total, analiza a inclus 876.805 femei. Dintre acestea, 11,9% au utilizat terapie hormonală, iar 5,4% au decedat pe durata perioadei de studiu.

După ce au fost luați în calcul și ajustați mai mulți factori ce pot influența riscul de deces – precum vârsta, venitul, bolile preexistente și alți indicatori relevanți –, cercetătorii nu au identificat diferențe semnificative între femeile care au urmat terapia hormonală și cele care nu au utilizat acest tratament.

Nu s-a constatat niciun risc crescut de deces nici măcar în cazul unui tratament de durată, de 10 ani sau mai mult. În plus, nu au fost observate diferențe clare în ceea ce privește mortalitatea prin boli cardiovasculare, accident vascular cerebral sau cancer, între utilizatoarele de terapie și celelalte femei.

Un rezultat deosebit de important a apărut în rândul femeilor cu vârste între 45 și 54 de ani care au trecut printr-o intervenție de îndepărtare a ambelor ovare din motive non-oncologice. În acest grup, utilizarea terapiei hormonale a fost asociată cu un risc de deces mai mic cu 27–34% față de femeile care nu au urmat tratamentul.

Rămâne întrebarea: există diferențe între formele de administrare a terapiei? Datele obținute sugerează că terapia aplicată prin plasturi sau geluri pe piele (transdermic) ar putea fi legată de un risc ușor mai scăzut de deces decât lipsa oricărui tratament. Cercetătorii subliniază însă că acest rezultat trebuie confirmat în studii viitoare, mai țintite.

Studiul are un caracter observațional. Asta înseamnă că nu poate demonstra în mod direct o relație de tip cauză-efect între terapie și mortalitate. Totuși, dimensiunea impresionantă a eșantionului, împreună cu calitatea bună a datelor, oferă rezultate considerate solide de către autori.

Concluziile cercetării indică faptul că terapia hormonală nu este asociată cu un risc mai mare de deces și nu determină o creștere a mortalității prin boli cardiovasculare sau cancer. Pentru unele categorii de paciente, cum sunt femeile cărora li s-au îndepărtat ovarele, tratamentul poate aduce beneficii clare.

În plus, forma transdermică a terapiei hormonale s-ar putea dovedi chiar mai sigură, însă este nevoie de confirmări suplimentare prin cercetări viitoare, care să clarifice aceste posibile avantaje și să orienteze mai bine deciziile medicale.