Națiunile arabe denunță declarațiile ambasadorului SUA în Israel, Mike Huckabee, despre „dreptul” Israelului asupra Orientului Mijlociu

Naţiunile arabe şi musulmane au condamnat cu vehemenţă declaraţiile ambasadorului SUA în Israel, Mike Huckabee, care a susţinut că Israelul ar avea dreptul asupra unei mari părţi din Orientul Mijlociu. Huckabee a făcut aceste afirmaţii într-un interviu oferit comentatorului conservator Tucker Carlson, difuzat vineri.

În discuţie, Carlson a invocat interpretarea sa a Bibliei, conform căreia descendenţii lui Avraam ar urma să primească pământul care astăzi acoperă aproape întregul Orient Mijlociu. El l-a întrebat direct pe Huckabee dacă, în această logică, Israelul are drept asupra acelor teritorii.

La întrebare, Huckabee a răspuns: „Ar fi bine dacă ar lua totul”. Ulterior, el a precizat totuşi că Israelul nu intenţionează să-şi extindă frontierele şi că are doar dreptul la securitate în interiorul teritoriului pe care îl deţine în mod legitim, fără aspiraţii oficiale de anexare suplimentară.

Declaraţiile au provocat reacţii imediate din partea Egiptului şi Iordaniei, precum şi a Arabiei Saudite, Kuweitului, Omanului, Organizaţiei Cooperării Islamice şi Ligii Statelor Arabe. Ministerul de Externe al Arabiei Saudite a catalogat comentariile lui Huckabee drept „retorică extremistă” şi „inacceptabile” şi a solicitat Departamentului de Stat să îşi clarifice public poziţia faţă de aceste afirmaţii.

Ministerul de Externe al Egiptului a apreciat la rândul său că declaraţiile reprezintă „o încălcare flagrantă” a dreptului internaţional. În acelaşi timp, a subliniat că „Israelul nu are suveranitate asupra teritoriului palestinian ocupat sau asupra altor teritorii arabe”. Liga Statelor Arabe a avertizat că „Declaraţii de această natură — extremiste şi lipsite de orice bază solidă — nu servesc decât să inflameze sentimentele şi să stârnească emoţii religioase şi naţionale”.

Autorităţile din Israel nu au reacţionat deocamdată oficial, iar nici Statele Unite nu au oferit un comentariu imediat. Situaţia se adaugă unui context regional deja extrem de tensionat, în care frontierele şi suveranitatea au fost contestate repetat de-a lungul deceniilor.

De la înfiinţarea sa în 1948, Israelul nu a avut niciodată graniţe pe deplin recunoscute la nivel regional. Frontierele statului s-au modificat succesiv în urma războaielor, anexărilor, încetărilor focului şi acordurilor de pace semnate cu statele vecine.

În războiul de şase zile din 1967, Israelul a capturat Cisiordania şi estul Ierusalimului de la Iordania, Gaza şi Peninsula Sinai de la Egipt, precum şi Înălţimile Golan de la Siria. Ulterior, după conflictul din 1973 din Orientul Mijlociu, Israelul s-a retras din Peninsula Sinai în baza unui acord de pace cu Egiptul.

În 2005, autorităţile israeliene au decis o retragere unilaterală din Fâşia Gaza. Totuşi, în ultimele luni Israelul a încercat să îşi consolideze controlul asupra Cisiordaniei ocupate. A extins masiv construcţia de aşezări evreieşti, a legalizat avanposturi până atunci neautorizate şi a operat schimbări birocratice importante în politicile aplicate în teritoriu.

Preşedintele SUA, Donald Trump, a declarat că nu va permite Israelului să anexeze Cisiordania. El a dat asigurări ferme că va bloca orice tentativă oficială de anexare a acestui teritoriu. De zeci de ani, palestinienii solicită crearea unui stat independent în Cisiordania şi Gaza, cu capitala la Ierusalimul de Est, revendicare susţinută de o mare parte a comunităţii internaţionale.

Huckabee, cunoscut ca un creştin evanghelic şi un susţinător fervent al Israelului, dar şi al mişcării de colonizare a Cisiordaniei, se opune de mult timp ideii unei soluţii cu două state pentru israelieni şi palestinieni. Într-un interviu acordat anul trecut, el a afirmat că nu acceptă denumirea de „palestinieni” pentru descendenţii arabi ai celor care au trăit în Palestina aflată sub control britanic.

În cel mai recent interviu, Carlson l-a presat pe Huckabee să explice interpretarea sa a versetelor biblice din cartea Geneza, unde se afirmă că Dumnezeu i-ar fi promis lui Avraam şi descendenţilor săi pământul de la Nil până la Eufrat. Carlson a precizat: „Ar fi vorba de Levant, adică Israel, Iordania, Siria, Liban. Ar fi şi o mare parte din Arabia Saudită şi Irak”.

Huckabee a replicat: „Nu sunt sigur că am merge atât de departe. Adică, ar fi o suprafaţă mare de teren”. Astfel, el a sugerat că, deşi împărtăşeşte o viziune extinsă asupra drepturilor istorice ale Israelului, nu susţine în mod explicit preluarea întregii regiuni descrise de Carlson.

De la izbucnirea războiului cu Hamas în Gaza, declanşat de atacul condus de mişcarea islamistă asupra sudului Israelului la 7 octombrie 2023, Israelul a intrat cu armata pe mai mult teritoriu. În baza actualului armistiţiu, trupele israeliene s-au retras într-o zonă tampon, însă continuă să controleze mai mult de jumătate din Fâşia Gaza. Forţele israeliene ar trebui să se retragă în continuare, dar acordul de încetare a focului nu conţine un calendar clar.

După înlăturarea de la putere a preşedintelui sirian Bashar Assad la sfârşitul anului 2024, armata israeliană a preluat controlul asupra unei zone tampon demilitarizate din Siria, creată prin acordul de încetare a focului din 1974 dintre cele două ţări. Israelul a anunţat că această măsură este temporară şi vizează exclusiv securizarea frontierei sale nord-estice.

În plus, Israelul menţine ocupate cinci posturi pe culmile dealurilor de pe teritoriul libanez, moştenire a scurtului război cu Hezbollah din 2024. Aceste poziţii rămân un punct sensibil în relaţia cu Libanul şi alimentează tensiunile regionale deja puternice.