Legătura dintre demersul către Napoleon și Unirea Principatelor Românești din 1859, dezvăluită de istorici: Proiect menit să stopeze expansiunea rusă

Unirea Principatelor Române din anul 1859 a dat startul celor mai mari realizări politice și culturale, fiind puse bazele statului românesc modern. Evenimentul, cunoscut și ca Mica Unire, a avut loc „într-un context european complex” și a demonstrat că „poporul român a avut un rol demn de jucat în istoria europeană și universală”.

„Pagina pe care au înscris-o înaintașii noștri de atunci este o pagină de aur în istoria românilor. Acest impuls de modernitate s-a resimțit și în Principatele Române - în Țara Moldovei și în Țara Românească”, a declarat luni profesorul Gheorghe Cojocaru, doctor habilitat, director al Institutului de Istorie al Universității de Stat din Moldova, în cadrul Conferinței „165 de ani de la Unirea Principatelor - eveniment crucial pentru formarea statului unitar român și importanța sa pentru destinul Basarabiei”, desfășurate în „Sala Unirii” de la Academia de Muzică Teatru și Arte Plastice din Chișinău.



Istoricul a amintit despre un demers către împăratul francez Napoleon, datat cu anul 1807, în care Principatele Române cereau să fie luate „sub aripa Marii Franțe” și a punctat că ideea Unirii Principatelor Române s-a născut pe plan internațional, fiind considerat un proiect politic antirusesc, menit să stopeze extinderea intereselor rusești, context istoric similar celui de astăzi.

Ideea a fost susținută, în cadrul conferinței, și de către prim-colaboratorul Ambasadorului României la Chișinău, Ovidiu Naftanailă. Potrivit lui, cunoașterea contextului în care a avut loc Unirea Principatelor Române în anul 1859 este importantă pentru a înțelege „momentul istoric în care se află astăzi R. Moldova”, inclusiv care a fost jocul de putere în contextul european și interesele pentru spațiul românesc estic, precum și rolul celor trei înțelegeri de după războaiele ruso-turce de la Iași, de la București și Pacea de la Adrianopol.



Viziuni despre Mica Unire în baza unor cercetări și documente inedite care varsă lumină asupra destinului românilor basarabeni au prezentat, în cadrul aceleiași conferințe, și profesorul Emil Dragnev, doctor habilitat, șef de department la Facultatea de Istorie și Filosofie a USM, precum doctorul în istorie Eugen-Tudor Sclifos de la aceeași facultate.



Evenimentul a fost organizat de Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău în colaborare cu Ambasada României în Republica Moldova și în parteneriat cu Academia de Muzică Teatru și Arte Plastice, cu sprijinul TVR Moldova și Radio Chișinău România.

La conferința au participat elevi și studenți, cercetători și profesori, muzeografi și bibliotecari, jurnaliști și oameni pasionați de istorie.