Găgăuzia își alege bașcanul și deputații: Stoianoglo, favorit în sondaje, pierde teren

Locuitorii regiunii Găgăuzia din Republica Moldova, care se bucură de un anumit grad de autonomie, îşi aleg duminică başcanul (guvernatorul) şi cei 35 de deputaţi ai Adunării Populare (parlamentul local). Fostul contracandidat al Maiei Sandu la preşedinţia Republicii Moldova, Alexandr Stoianoglo, figurează ca favorit în sondaje, însă pierde teren în această regiune cu orientare prorusă.

Toate cele 67 de secţii de votare s-au deschis la ora 07:00 şi se vor închide la ora 21:00.

Pentru funcţia de başcan al regiunii, majoritar cu orientare prorusă, candidează opt persoane.

Pentru cele 35 de mandate de deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei sunt înregistraţi 132 de candidaţi. În fiecare dintre cele 35 de circumscripţii uninominale va fi ales câte un deputat. Dintre candidaţi, 42 sunt desemnaţi de partide politice, iar 90 sunt independenţi. 22 dintre candidaţi sunt femei şi 110 sunt bărbaţi.

Pentru funcţia de başcan al Găgăuziei candidează opt persoane: Fiodor Găgăuz, desemnat de Partidul Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM, partidul fostului preşedinte Igor Dodon); Alexandr Stoianoglo, candidat independent, care a fost contracandidatul Maiei Sandu în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din 2024; Corneliu Dudnic, candidat independent; Ivan Kîlcic, desemnat de Partidul Popular Găgăuz; Piotr Vlah, desemnat de partidul Noua Opţiune Istorică; Ivanna Koksal, candidat independent; Serghei Anastasov, candidat independent; şi Oleg Garizan, candidat independent.

În total, la vot sunt aşteptaţi peste 129.000 de alegatori. Potrivit legislaţiei electorale, alegerile sunt considerate valabile în anumite circumscripţii dacă participă cel puţin un sfert din numărul persoanelor înscrise pe listele electorale.

Până la ora 10:30, Asociaţia Promo-LEX a înregistrat 27 de incidente legate de alegerile din Găgăuzia. Observatorii asociaţiei sunt prezenţi în toate cele 67 de secţii de votare.

ALEXANDR STOIANOGLO, FAVORIT ÎN SONDAJE, PIERDE TEREN

Candidatul independent Alexandr Stoianoglo, fost procuror şi actual deputat în parlamentul de la Chişinău, conduce în intenţiile de vot pentru funcţia de başcan al Găgăuziei, cu 26,5%. El este urmat de candidatul Partidului Socialiştilor (PSRM), Fiodor Gagauz, care ar obţine 17,5% din voturi, potrivit ultimului sondaj de opinie, prezentat în 12 noiembrie şi realizat de compania IMAS. Datele arată însă că diferenţa dintre cei doi candidaţi s-a redus semnificativ în ultimele luni.

Într-un sondaj anterior, diferenţa dintre cei doi era de 17,6 puncte procentuale, iar în prezent a ajuns la nouă puncte procentuale.

Directorul IMAS, Doru Petruţi, a declarat că Fiodor Gagauz este perceput drept cel mai activ candidat, fiind menţionat de 29,5% dintre respondenţi. Totodată, intenţia de vot în favoarea candidatului socialist a crescut după ce acesta şi-a anunţat candidatura din partea PSRM şi a început campania electorală. "Se văd efectele de campanie. În patru săptămâni sunt schimbări semnificative", a menţionat Doru Petruţi.

Datele celor trei etape ale sondajului arată că susţinerea pentru Alexandr Stoianoglo este în scădere: de la 32,4% în septembrie şi 29,2% în octombrie, la 26,5% în noiembrie. În schimb, Fiodor Gagauz a înregistrat o creştere constantă, de la 3,2% în septembrie la 11,6% în octombrie şi 17,5% în noiembrie.

Pe locul al treilea în intenţiile de vot se află candidata independentă Ivanna Koksal, cu 9,6%. Alţi doi candidaţi independenţi, Serghei Anastasov şi Cornel Dudnic, sunt creditaţi cu 4,8% şi, respectiv, 4,5%.

Totodată, peste 27% dintre respondenţi nu au o opţiune clară de vot.

Pentru Stoianoglo, care este de origine găgăuză, nu este prima încercare de a conduce Autonomia. El a mai candidat la funcţia de başcan în 2006 şi în 2015, însă fără succes.

După ce a fost reţinut şi înlăturat din funcţia de procuror general, în 2021, în Găgăuzia au avut loc manifestaţii de susţinere. Protestatarii acuzau PAS, partidul care venise atunci la putere, inclusiv că Stoianoglo ar fi fost arestat din cauza originii sale găgăuze. În acea perioadă, el a câştigat o susţinere largă în autonomie.

La alegerile prezidenţiale din 2024, Stoianoglo a fost principalul candidat al opoziţiei şi s-a calificat în turul al doilea. Atunci, a obţinut 44,67% din voturi, iar în Găgăuzia — 97,04%. Pe teritoriul ţării, Stoianoglo a adunat mai multe voturi decât contracandidata sa, preşedinta în exerciţiu Maia Sandu, care a câştigat alegerile datorită voturilor diasporei.

În 2025, Stoianoglo a candidat la alegerile parlamentare pe lista Blocului "Alternativa". În autonomie, formaţiunea s-a clasat pe locul al doilea, cu 11% din voturi, după Blocul Patriotic, care a obţinut peste 80%. Rolul principal în cadrul acestuia îi revenea Partidului Socialiştilor (PSRM), favoritul tradiţional al alegătorilor din Găgăuzia.

În actuala cursă pentru funcţia de başcan, socialiştii susţin candidatura lui Fiodor Gagauz. Iniţial, liderul PSRM, Igor Dodon, anunţase însă că partidul îl va înainta pe Grigori Uzun, pe care l-a susţinut şi la alegerile din 2023. Atunci, Uzun s-a calificat în turul al doilea, dar a pierdut în faţa candidatului Partidului "Şor", formaţiune declarată ulterior neconstituţională.

De sprijinul socialiştilor s-a bucurat şi fosta başcană a Găgăuziei, Irina Vlah. La alegerile din 2015, PSRM a susţinut-o activ, deşi candida oficial ca independentă. Igor Dodon venea personal în autonomie pentru a se întâlni cu alegătorii şi îi îndemna să voteze pentru ea. În 2019, Vlah a candidat din nou ca independentă, iar socialiştii nu au înaintat un candidat propriu. Ea a obţinut peste 90% din voturi, iar Dodon, pe atunci preşedintele Moldovei, a fost printre primii care au felicitat-o pentru victorie.

Sprijinul socialiştilor cântăreşte mult în autonomie, astfel că Stoianoglo şi Gagauz s-ar putea confrunta în turul al doilea al alegerilor pentru funcţia de başcan.

Un alt candidat cu şanse de calificare este primarul Comratului, Serghei Anastasov, care candidează ca independent şi se bucură de popularitate în regiune. El a fost ales de trei ori la conducerea oraşului, cel mai recent în 2023, când a obţinut 58,52% din voturi în turul al doilea. Acest rezultat a fost înregistrat într-o perioadă în care forţele controlate de oligarhul fugar Ilan Şor aveau o influenţă puternică în regiune.

Partidul de guvernământ PAS nu participă la alegerile pentru funcţia de başcan al Găgăuziei. Liderul formaţiunii, Igor Grosu, a declarat că "un singur candidat din partea Parlamentului este suficient", alimentând zvonurile despre o posibilă legătură între Stoianoglo şi PAS. Stoianoglo a respins categoric această ipoteză, amintind că, în 2021, conducerea PAS ar fi organizat arestarea sa şi înlăturarea din funcţia de procuror general. Cu toate acestea, oponenţii săi s-au grăbit să-i atribuie eticheta de "candidat ascuns al PAS".

GĂGĂUZIA, O PÂRGHIE PENTRU KREMLIN

Autonomia Găgăuză a Republicii Moldova, regiune din sudul ţării cu populaţie turcică, dar creştin-ortodoxă, este percepută ca un "butoi cu pulbere" gata să explodeze în interiorul Moldovei la ordinul Kremlinului. Mişcările separatiste care au rupt Moldova în două la începutul anilor '90 au început din Găgăuzia. Pentru a bloca unirea Moldovei cu România, la 17 august 1990, la Comrat a fost proclamată ilegal "republica autonomă găgăuză", în componenţa Uniunii Sovietice. Au urmat confruntări între forţele constituţionale şi cele ale "republicii autonome găgăuze". Acestea au durat până în 1994, când, spre sfârşitul anului, Parlamentul a votat legea cu privire la statutul special al Autonomiei Găgăuze. Legea stabileşte că în regiune funcţionează trei limbi oficiale: găgăuza, româna şi rusa.

Deşi nu este o enclavă separatistă precum Transnistria, regiunea are propriul guvernator, propriul parlament — Adunarea Populară — şi propriul executiv. Nu transferă niciun ban din impozitele şi taxele locale la bugetul central al ţării, dar primeşte transferuri de la Guvern, la fel ca oricare altă unitate teritorial-administrativă.

CINE SUNT GĂGĂUZII

În perioada 1806–1812, când Basarabia (actuala Republică Moldova) a fost ocupată de Imperiul Rus, iar sudul regiunii s-a confruntat cu un exod masiv al tătarilor, ruşii au dispus recolonizarea acestor zone cu găgăuzi de religie ortodoxă, aduşi din estul Bulgariei. Aşa au apărut sate precum Avdarma, Congaz, Comrat, Tomai şi Cişmichioi, localităţi locuite anterior de tătarii nogai.

După destrămarea URSS, Rusia a continuat rusificarea găgăuzilor prin intermediul propagandei şi al politicienilor loiali. În pofida ajutorului masiv primit din UE, România şi SUA, rezultatele alegerilor din Găgăuzia arată că 98% din populaţia acestei regiuni votează cu partide proruse. În regiune, toţi vorbesc limba rusă, iar sursele de informare ale găgăuzilor sunt în limba rusă. Acest lucru se explică prin faptul că, în perioada sovietică, regimul nu a permis activitatea niciunei şcoli în limba găgăuză, ceea ce a făcut ca rusa să devină principala limbă vorbită.