La închisoare pentru crime pe care NU le-au săvârșit

poza simbol

Nedreptate // În R. Moldova există cazuri când persoane nevinovate sunt reținute și stau după gratii pentru crime de care nu au habar

V-ați gândit vreodată că ați putea fi reținut pe stradă, dus cu forța la Comisariatul de poliție, torturat și impus să recunoașteți că ați comis o crimă de care nu aveți habar? Mai mult chiar, să fiți și condamnat, să stați câțiva ani la pușcărie, după care să se demonstreze că nu ați avut nicio legătură cu acea crimă. În R. Moldova acest lucru este posibil. O demonstrează cazurile a câtorva pătimiți. Acest lucru li se întâmplă cel mai des persoanelor care au mai fost în conflict cu legea ori care fac parte din familii social-vulnerabile.

Verdict: 24 de ani la răcoare

Condamnat la 24 de ani de închisoare pentru zece capete de acuzare a fost Vasile Cristioglo din raionul Cahul. Patru ani le-au trebuit avocaților să demonstreze că acesta nu este vinovat de cele ce i se incriminează. Bărbatul a fost condamnat pentru omor și crime deosebit de grave. „Până am ajuns să demonstrăm că acesta nu este vinovat, bărbatul a trebuit să îndure multe: condițiile mizere din penitenciar, atitudinea umilitoare a angajaților închisorii, a fost lipsit de dreptul de a beneficia de ajutorul medicilor, deși se simțea rău. Pentru a atrage atenția responsabililor de la penitenciar, a fost nevoie să-și facă o rană la abdomen ca să poată beneficia de ajutor medical, pentru că îl durea foarte tare o ureche”, ne-a spus avocatul acestuia, Veaceslav Țurcan.

Vasile a îndurat mai bine de doi ani acest calvar, ca, între timp, să se demonstreze în instanța de judecată că bărbatul nu are nicio vină. „Pe moment, dosarul acestuia se află pe rol la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO). Am cerut despăgubiri morale de 15 mii de euro. Vedem până la urmă cât ne va acorda Înalta Curte, pentru că în R. Moldova ne-au dat doar câteva mii de lei drept pagubă morală”, ne-a mai spus Țurcan.

Cinci ani de închisoare pentru un omor pe care nu l-a comis

Judecat și condamnat la ani grei de închisoare pentru omor la comandă a fost și Iaroslav Șarupici. Ca să-și recunoască vina, acesta a fost torturat, după care a fost impus să semneze acordul de recunoaștere a vinovăției. „Bărbatul a fost reținut din stradă, pe teritoriul Ucrainei. Era căsătorit și locuia cu familia acolo. Adus în R. Moldova, a fost torturat prin electrocutare, i s-a îmbrăcat masca antigaz și a fost impus să respire gaz lacrimogen, a fost atârnat de o bară din metal și bătut ca să recunoască omorul. Sigur că, după ce treci prin toate astea, ești în stare să semnezi orice doar ca să scapi viu. Ulterior, am demonstrat că nu este vinovat, dar cum rămâne cu respectarea drepturilor omului? A stat în închisoare pe nedrept mai bine de cinci ani. Suma despăgubirilor morale pe care i le-a acordat instanța de la noi este de-a dreptul batjocoritoare – câteva mii de lei”, ne-a oferit un alt exemplu avocatul Țurcan.

Intimidat pentru orice infracțiune din localitate

Zile de coșmar ori de câte ori se întâmplă ceva prin localitate și pentru familia unui bărbat în vârstă de 60 de ani dintr-un sat din raionul Soroca. Acum 30 de ani, acesta a fost pedepsit pentru că a contrafăcut arme. „De atunci, ori de câte ori se întâmplă ceva în localitate, bărbatul este primul suspect. Cu ceva timp în urmă, acesta s-a pomenit în casă cu mascați. A fost percheziționat, soția – maltratată. Cică era suspectul unei crime produse în localitate. Nu avea habar omul de acea infracțiune și nici ce s-a întâmplat. A fost chemat la sectorul de poliție, audiat, reținut pentru câteva ore. Dosarele pe care le avem în procedură demonstrează că drepturile persoanelor reținute sunt încălcate în cele mai multe cazuri”, susține și avocatul Natalia Moloșag.

Practici defectuoase ale poliției

Cele care cad în această plasă sunt, de regulă, persoane din familii social-vulnerabile, susțin avocații. „Aceste categorii de persoane, dar și cele din mediul rural, sunt cele mai expuse riscului, pentru că nu au o cultură juridică, nu știu cum să-și apere drepturile și cum să procedeze într-o situație ori alta. Și, atunci, colaboratorii de poliție profită de acest fapt. Deși se declară sus și tare că se depun eforturi pentru respectarea drepturilor omului, unii polițiști aplică și acceptă tacit practici ilegale în cadrul reținerii persoanelor. În cele mai multe cazuri, cei reținuți sunt aduși ori chemați la poliție fără o citație sau sunt însoțiți de polițiști de la domiciliu până la sediul poliției fără a li se explica motivul reținerii. De asemenea, persoanelor le sunt solicitate, forțat și prin intimidare, explicații verbale sau în formă scrisă pentru o presupusă infracțiune. Abia după aceasta este invitat un avocat pentru audierea oficială a persoanei în calitate de bănuit”, explică avocatul Veronica Mihailov.

„Polițiștii trebuie să știe că, până la o decizie a instanței de judecată, există prezumția nevinovăției. Noi nu spunem că cel reținut este vinovat ori nu, dar acesta are niște drepturi care nu trebuie încălcate. Din dorința de a descoperi cât mai repede infracțiunile, de a atinge niște indici, se recurge la astfel de practici și este regretabil, pentru că, până la urmă, statul are de suferit și se plătesc bani din buzunarul nostru”, a conchis avocatul Natalia Moloșag.

Milioane de euro prin decizii CEDO

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a condamnat R. Moldova în sute de cazuri din cauza acțiunilor și deciziilor ilegale ale polițiștilor, procurorilor și judecătorilor din țara noastră.

Suma despăgubirilor achitate din bani publici persoanelor care au avut de suferit de pe urma acțiunilor oamenilor legii se ridică la peste 14 milioane de euro, arată datele Centrului de Resurse Juridice din Moldova.