Kaja Kallas, obligată să anuleze lansarea unui grup european de apărare după presiunile statelor membre

Şefa diplomaţiei Uniunii Europene, Kaja Kallas, a fost nevoită să anuleze duminică lansarea unui nou grup de nivel înalt, format din foşti lideri politici şi militari. Decizia a venit în urma presiunilor exercitate de statele membre ale UE şi ar putea reprezenta o nouă lovitură pentru fostul premier al Estoniei, al cărei mandat provoacă nemulţumiri în rândul mai multor ţări.

Kallas desfăşoară o campanie intensă, în culise, împotriva planurilor franco-germane privind reformarea Serviciului European de Acţiune Externă (SEAE), corpul diplomatic al blocului comunitar. În mod oficial, aceste planuri urmăresc consolidarea rolului deţinut de Kallas. Aliaţii săi se tem însă că reforma ar putea permite Comisiei Europene să preia un control mai mare asupra politicii externe a UE.

Grupul la nivel înalt, despre care Kallas a spus că va reuni „cele mai strălucite minţi” pentru a formula idei capabile să acopere lacunele UE în domeniul apărării „în cel mai scurt timp posibil şi în cel mai eficient mod”, a fost perceput de unii diplomati drept parte a acestei rezistenţe.

„Este modul ei de a rămâne relevantă”, a declarat un diplomat de rang înalt al UE, sub protecţia anonimatului.

Kallas s-a aflat într-o competiţie intensă cu Comisia Europeană în privinţa planurilor de reformare a SEAE. Un oficial european a declarat însă că anularea grupului a fost provocată de presiunea venită din partea mai multor capitale.

„Unele state membre au considerat că aceasta nu era calea potrivită de urmat în acest moment”, a spus oficialul. „După câteva discuţii cu miniştrii, am decis să nu continuăm cu iniţiativa; căutăm noi modalităţi de a colabora cu statele membre”, a adăugat el.

Prezentarea grupului urma să aibă loc luni dimineaţă, la Bruxelles, în incinta Bibliothèque Solvay. La eveniment erau aşteptaţi aproximativ 150 de reprezentanţi ai instituţiilor europene, ai grupurilor de reflecţie, ai mediului academic şi ai NATO.

Biroul lui Kallas a păstrat secret numele membrilor grupului. Trei diplomaţi au afirmat însă că acesta urma să fie prezidat de fostul secretar general al NATO, Anders Fogh Rasmussen. Printre membrii preconizaţi se numărau foşti miniştri ai apărării, precum Jüri Luik din Estonia, care a ocupat şi funcţia de ambasador al Estoniei la NATO, şi Florence Parly din Franţa, fost ministru al forţelor armate.

Alţi diplomaţi au precizat că Germania urma să aibă un reprezentant în grup. De asemenea, erau aşteptaţi reprezentanţi ai unor ţări din afara UE, precum Regatul Unit şi Ucraina.

Ulterior, Rasmussen urma să fie însărcinat cu redactarea unui raport privind concluziile şi rezultatele activităţii grupului.

SEAE nu a confirmat niciunul dintre numele vehiculate în legătură cu această structură.

Iniţiativa trebuia să facă parte din eforturile de relansare a SEAE, care beneficiază de o nouă echipă de conducere. Printre noii responsabili se află secretarul general, fostul ministru olandez al apărării Kajsa Ollongren, precum şi secretarul general adjunct responsabil cu apărarea, fostul ambasador francez la NATO David Cvach.

Încă de la început, unii diplomaţi au avertizat că există un risc ridicat ca activitatea noului grup să se suprapună cu cea a Comisiei Europene. O preocupare specială era legată de comisarul pentru apărare, Andrius Kubilius, care organizează deja întâlniri periodice cu grupuri de reflecţie şi foşti lideri.

Potrivit unor diplomaţi, unul dintre principalele motive care au stat la baza anulării iniţiativei a fost lipsa unei pregătiri adecvate şi a unei coordonări suficiente în anumite capitale.

Un al doilea oficial al UE a contestat însă această explicaţie. El a afirmat că anularea a fost determinată de o problemă legată de politica locală italiană şi, în special, de o dispută privind persoanele care ar fi urmat să facă parte din grup.