Iubiri celebre // Brâncuși și femeile

sursa: google.ro

Mari legende românești

Referindu-se la cumințenia artei sale, Brâncuși obișnuia să spună: „...Ceea ce vă dăruiesc eu este bucurie curată”.

„Cele mai frumoase ciuperci cresc în bălegar...”

Adora femeile. Era curtenitor, galant, extrem de drăguț. Fiind raportate la morala comună, unele dintre relațiile lui cu femeile sunt imorale. Dar... „ciupercile” sunt inegalabilele lui statui. Majoritatea dintre acestea au fost, însă, mai întâi femei. S-a bucurat de ele fără să le dea nimic în schimb, furându-le chipul și esența, pe care le-a transformat în statui.

Nu s-a fălit niciodată cu „cuceririle” sale.

Margit Pogany

Pictorița unguroaică i-a pozat pentru un bust. A realizat 19 lucrări intitulate „Domnișoara Pogany”. Au întreținut o corespondență intensă.

Prințesa Marie Bonaparte

I-a pozat lui Brâncuși pentru controversata „Prințesă X”, care a provocat un scandal imens.

Eileen Lane

O relație „interzisă” cu frumoasa americancă fascinată de Brâncuși. Era cu 20 de ani mai tânără. I-a inspirat lucrarea „Eileen Lane”.

Léonie Ricou

O protectoare a artelor și a artiștilor. I-a inspirat lucrarea „Madame L.R.”, care a fost vândută acum câțiva ani, la Londra, cu 20 de milioane de euro.

Baroneasa Renée Irana Frachon

Portretul acesteia a devenit „Muza adormită”. Ca și în cazul altor lucrări, Brâncuși a insistat obsedant în exprimarea totală a trăirii declanșate de modelele sale feminine.

Mamă și fiică: Agnes și Florence Meyer

Relația dintre Agnes Meyer și Brâncuși s-a materializat artistic în lucrarea „La Reine Pas Dédaigneuse”. Una dintre fiicele jurnalistei a ajuns în atelierul lui Brâncuși. Între ei a început o relație. Lucrarea „Miracle” a fost inspirată de Florence Meyer. Din corespondență este clară natura relațiilor dintre ei.

„Fetișcana sofisticată”

Nancy Cunnard a fost muza inspiratoare a multor scriitori și artiști ai sec. al XX-lea. Cu cel puțin jumătate dintre ei a împărțit și patul, unul dintre ei fiind și Brâncuși. Acesta i-a dedicat două lucrări: „O fetișcană sofisticată” și „Negresa blondă”.

„Vrăjitoarea”

Din relația cu pianista Vera Moore, pe care o numea „Vrăjitoarea”, ar fi rezultat un copil, John Moore (pe care-l cheamă, de fapt, John Constantin Brâncuși Moore), care nu a fost recunoscut de tatăl său.

Milița Petrașcu

Vizita nefericită i-a distrus viața. S-a îndrăgostit pentru tot restul vieții. Milița era ca o sclavă, mereu la dispoziția maestrului capricios, care în aceeași perioadă a avut relații și cu alte femei.
Milița Petrașcu a primit oferta de a realiza complexul monumental de la Târgu Jiu, iar ea i l-a cedat lui Brâncuși. Pentru că el i-a cerut-o.

Cella Delavrancea

A cunoscut-o pe marea pianistă tot în atelierul lui. Au urmat un flirt elegant și o poveste de dragoste scurtă, dar pasională.

Maria Tănase

S-a îndrăgostit cu patimă de artist. Avea 25, el avea 62 de ani. Era îngrozitor de posesiv, ea era structural liberă. A fost o dragoste cu scântei. Cu toată dragostea pe care i-o purta, nu a putut suporta ironiile lui și l-a părăsit, însă l-a iubit toată viața.

Peggy Guggenheim

„Amanta moderniștilor” a vrut să cumpere „Pasărea în văzduh”. El a cerut 4 000 de dolari. Ea nu putea accepta prețul, așa că s-a hotărât să-l seducă. Brâncuși s-a lăsat sedus. Relația lor a durat aproape un an.

Moare la 81 de ani. Este înmormântat la Cimitirul Montparnasse din Paris.

Muzeul Național de Artă Modernă din Paris are un număr important de lucrări ale lui Brâncuși, lăsate prin testament moștenire României, dar acceptate cu bucurie de Franța, după refuzul guvernului comunist al României anilor 1950 de a accepta lucrările lui Brâncuși după moartea sculptorului.

„Mor cu inima întristată pentru că nu mă pot întoarce în țara mea”, C. Brâncuși