EMBARGO // Ion Sula, directorul ANSA: „R. Moldova ar putea contesta în instanțele internaționale decizia Rusiei”

După ce agricultorii și exportatorii moldoveni au fost anunțați că nu își vor mai putea livra produsele pe piața tradițională a Rusiei, a apărut necesitatea de a depăși această situație dificilă prin explorarea și penetrarea altor piețe de desfacere. Totuși, „tărâmul necunoscut” a dat naștere mai multor întrebări pentru producători. Răspunsuri la aceste necunoscute sunt oferite într-un interviu pentru Ziarul NAȚIONAL de către directorul general al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), Ion Sula.

Dl. Ion Sula, cum calificați deciziile Rusiei privind interzicerea importului mai multor produse moldovenești?

Eu mi-am exprimat în repetate rânduri dezacordul cu deciziile Rusiei. Molia orientală nu este un obiect de carantină pentru R. Moldova. Și în Rusia molia orientală nu este un obiect de carantină, deoarece această molie se dezvoltă la anumite temperaturi. Au fost puse interdicții și la un șir de produse care nici măcar nu au fost exportate în Federația Rusă, cum ar fi merele, prunele. Referitor la conserve, îmi dau foarte bine seama că au fost exportate cu patru luni sau chiar jumătate de an în urmă. Ele erau în depozitele și stocurile din Federația Rusă. În mod normal, odată ce au intrat în Rusia, au trecut un control. Dacă erau careva abateri, trebuiau să nu le primească. Este cu totul altceva dacă au fost păstrate necorespunzător. De aici facem și anumite concluzii.

Noi am reacționat la prima notificare care a venit din partea „Rosselhoznadzor”-lui. Am adunat reprezentanții producătorilor agricoli, inspectorii fitosanitari și am înăsprit controalele pentru a nu admite nicio abatere cât de mică. Au trecut trei zile, am mai primit două notificări și au fost stabilite interdicțiile. Putem să spunem că aceste decizii sunt politice sau putem să spunem că nu sunt. Până la urmă, nu aceasta contează.

Este important ca ANSA să își îndeplinească atribuțiile așa cum trebuie. Noi suntem gata să demonstrăm Federației Ruse că avem un mecanism eficient de control în domeniul fitosanitar, inspectorii noștri sunt bine instruiți și avem infrastructura necesară. Este loc de mai bine, însă acesta este și obiectivul nostru: de a asigura o dezvoltare continuă a capacităților noastre instituționale și profesionale. Am transmis o scrisoare către „Rosselhoznadzor” ca experții ruși să vină să vadă situația de facto din livezile noastre și în cadrul ANSA. Așteptăm un răspuns, o reacție. Am avut o comunicare destul de bună și încercăm să o avem și în continuare.

Ați încercat să propuneți efectuarea unei expertize internaționale, pentru a obține rezultate independente, obiective în privința calității produselor noastre?

Eu nu știu dacă ei vor dori să recunoască faptul că nu au dreptate chiar și în acest caz. Vedem că săptămâna trecută au introdus embargo și pentru produsele vegetale din Polonia. Păi, dacă nu mai sunt și acolo laboratoare performante, atunci eu chiar nu știu ce să zic. Laboratorul pe care îl avem noi în R. Moldova este unul performant, acreditat pe plan internațional, în care se respectă toate normele și cerințele unui laborator modern.

Vor reacționa autoritățile de la Chișinău la aceste decizii ale Moscovei prin contestarea lor în instanțele și organismele internaționale?

Să clarificăm un pic lucrurile. Există bariere tarifare și netarifare. Ceea ce a aplicat acum Rusia prin interzicerea importului anumitor produse reprezintă bariere netarifare care, printr-un dialog bun și o comunicare eficientă, ar putea fi depășite, dacă ei vor fi deschiși. O altă modalitate de a reacționa la aceste decizii nu există. Pe de altă parte, Rusia a anunțat că va introduce taxe la importul unui șir de produse moldovenești. Iată în acest caz R. Moldova, ca parte semnatară a Acordului cu CSI, ar putea veni cu o reacție de acest gen, ar putea să conteste această decizie în instanțele internaționale. Ministerul Economiei are abilitatea de a propune astfel de măsuri. Avem experți acolo care vor clarifica această situație.

Cum vor susține autoritățile producătorii pentru a depăși acest impas în care se află agricultorii și exportatorii din cauza deciziilor Moscovei?

Vom întreprinde acțiuni pe termen mediu și lung. Este important ca acum, în plin sezon, să găsim soluții de moment, să nu rămână fructele și legumele pe câmp. Sau să fie procesate, sau să fie depozitate în spații frigorifice, dar să găsim și soluții ca să le exportăm. Avem o capacitate frigorifică de 150 de mii de tone, ceea ce este foarte important, dacă facem comparație cu 2006, când această capacitate era de 50 de mii de tone. Avem nevoie de o capacitate frigorifică de încă de o sută de mii de tone, deoarece trebuie să aducem un plus de valoare produselor. În plin sezon, când toți au fructe și legume, evident că și prețul este mic, iar dacă vor fi păstrate la frigider, vor putea fi vândute ulterior cu un preț mult mai bun. Este foarte important faptul că UE ne-a întins o mână de ajutor prin punerea în aplicare a Acordului, începând cu 1 august.

O altă acțiune ar fi să dezvoltăm cultura consumului de fructe și legume autohtone, să dăm prioritate produselor moldovenești când intrăm în magazine sau în piețe. Pe termen lung, vom continua politica de dezvoltare a segmentului privind crearea condițiilor pentru a avea valoare adăugată prin investiții în post-recoltare. Ministerul Agriculturii susține acest segment prin politicile de subvenționare, care oferă practic până la 60% din costul tehnicii. Fondul Internațional de Dezvoltare a Agriculturii vine cu un suport de până la 350 de mii de dolari pentru grupurile de producători care vor să investească în tehnologii pentru post-recoltare.

Pentru a avea un produs nu numai calitativ și inofensiv, dar și unul competitiv, trebuie să ne axăm pe utilizarea tehnologiilor în procesul de producție. De asemenea, trebuie să valorificăm banii de la Banca Mondială și Comisia Europeană. Avem programul „MACPI” în valoare de 10 milioane de dolari. Guvernul va compensa pierderile producătorilor de mere și prune și va oferi 20 de milioane de lei pentru cei care au avut de suferit în urma acestor interdicții. Vor veni primele fonduri de la programul ENPARD, există programul „IFAD”. De asemenea, vom munci mult la ceea ce ține de marketing, pentru a promova produsele noastre în lume. Producătorii de mere deja au lansat astfel de acțiuni. Prin programul „ACED” au creat un brand național, au participat la diferite seminare, expoziții internaționale.

Ducem tratative cu reprezentanții marilor rețele de supermarketuri din UE pentru a pătrunde acolo. Cât de dificil este de a găsi noi nișe în vederea comercializării produselor noastre? Totul depinde de capacitățile noastre de a negocia. Nu există în lume produs calitativ care să nu se vândă. Trebuie doar să învățăm să producem la standarde înalte, să garantăm această calitate și sunt sigur că, astfel, produsele vor putea fi vândute.

Cerințele fitosanitare de pe piața europeană sunt cu mult mai drastice decât cele de pe piața rusească?

Piața comunitară este o piață imensă cu cerințe în domeniul siguranței alimentelor foarte dure. Totuși, dacă ne referim la exportul de fructe și legume, condițiile sunt mai simple decât cele din Rusia. Practic, orice exportator ori producător trebuie să aibă marfa însoțită de mai multe acte. Este vorba de buletinul de analize: analiza de reziduuri în fructe și legume, certificatul fitosanitar, actele necesare pentru export și, în funcție de caz, cerințele de calitate. Pe anumite segmente, condițiile sunt mai relaxante. De altfel, și structura pieței comunitare este diferită. În timp ce în UE 80% din produse sunt comercializate în supermarketuri, în Rusia - 80% din mărfuri sunt comercializate în piețe. Cei care exportă trebuie să livreze cantități mari, producția să fie omogenă, să corespundă calității în ceea ce privește gustul, mărimea sau culoarea, să fie respectate normele de etichetare și ambalare. Este ceea ce solicită importatorii europeni.

În ultimii ani, în R. Moldova se investește masiv în ceea ce ține de tehnologizare și utilaj post-recoltare și procesare, liniile de ambalare. Astăzi, avem 14 case de ambalare în R. Moldova deschise în ultimii doi ani. Nu este neapărat să avem cele mai performante linii de sortare, fiindcă, așa cum am văzut în alte state, acestea se pot face manual, important este să fie calitativ. Există potențial să ajungem pe această piață, deși concurența este acerbă, deoarece avem calități gustative absolut deosebite față de alte regiuni.

Pe o scară de la unu la zece, cât de pregătiți credeți că suntem pentru a face față acestor cerințe?

Dacă ne referim anume la ceea ce ține de sortare și ambalare, aș spune că suntem undeva pe poziția 5-6. Avem încă mult de muncit și trebuie să ne concentrăm eforturile. Atât producătorii, cât și instituțiile statului. O altă problemă pe care o avem este organizarea în grupuri a agricultorilor, pentru ca să respecte aceeași tehnologie, să utilizeze aceleași produse de uz fitosanitar, să poată să asigure trasabilitatea produselor, o cantitate omogenă, calitativă pe care ulterior să o putem exporta pe piață, cum ar fi cea a UE. De asemenea, putem da fructelor și legumelor o valoare adăugată, să le procesăm, să le transformăm în sucuri, în gemuri. Aceste produse sunt mai ușor de exportat, mai ales că noi avem experiență în exportarea fructelor uscate și conservelor în UE chiar și până la semnarea Acordului de Liber Schimb.

Am văzut că România oferă suport R. Moldova prin faptul că s-a reușit deschiderea și dotarea unui laborator modern în domeniul testării calității și siguranței fructelor și legumelor. Există și alți parteneri care și-au arătat disponibilitatea de a vă susține în ceea ce ține de adaptarea la standardele europene?

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor din România a venit cu o deschidere totală față de ANSA din R. Moldova. Am semnat și un Acord de colaborare în martie, iar săptămâna trecută am semnat și un plan de acțiuni în ceea ce ține de comunicare, pentru că este foarte important să comunicăm cu producătorii și consumatorii. Agenția trebuie să fie un partener al consumatorului și al producătorului. ASVSA are zece de ani de experiență, eu aș spune zece ani de excelență. Mă bucur că îi avem alături și avem de la cine învăța, pe toate dimensiunile, cum ar fi monitorizare, control, laborator etc.

Care sunt planurile ANSA, pentru ca sistemul privind siguranța alimentelor să fie unul care să ofere încredere atât consumatorilor, cât și agenților economici, dar și să fie aliniat la standardele europene?

Suntem o instituție tânără creată prin fuzionarea a două instituții ale statului. Îmi propun să creez un sistem de trasabilitate, care este deja implementat în toate țările. Adică, fiecare consumator să poată identifica și monitoriza un produs de la început până la capăt: cine este producătorul, unde a fost recoltat, cu ce a fost transportat, unde a fost procesat, de unde a fost importat etc. Fie că este vorba de un produs de origine vegetală sau un produs de origine animală, un consumator trebuie să cunoască toate procesele și etapele prin care a trecut. Un sistem de trasabilitate în siguranța alimentelor este un termen binecunoscut pe plan internațional și vreau ca în următorii ani să fie aplicat în R. Moldova.

Pentru aceasta este nevoie și de implementarea „e-ANSA”, pentru că datorită tehnologiilor informaționale vom putea fi mai transparenți și, de asemenea, să luăm decizii de moment. Să avem accesul la informații, atât noi ca instituție care garantează calitatea produselor, dar și consumatorii, producătorii din R. Moldova. De exemplu, cu o aplicație de la telefonul mobil poți să scanezi eticheta produsului și automat să apară absolut toată informația despre acest produs. Nu este ceva ieșit din comun. În foarte multe țări din lume este aplicat acest sistem. Sunt sigur că vom reuși. Suntem în faza evaluării costurilor. Experții noștri și cei din afară lucrează la acest subiect și, în câteva luni, vom ști care sunt costurile și vom porni în căutarea surselor pentru a atinge acest obiectiv.

Care sunt recomandările dvs. pentru cei care au exportat ani de zile pe piața Rusiei și acum vor să se orienteze pe alte piețe?

Ceea ce vreau eu ca să se înțeleagă clar este faptul că producătorul este cel mai responsabil de calitate. Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor are rolul de a controla și monitoriza calitatea acestui produs. Nu vreau să fac diferență dintre produsele care sunt exportate și cele importate, pentru că tot ce consumăm are un impact asupra sănătății noastre. Totul trebuie să fie calitativ, inofensiv și sigur. Trebuie să avem încredere în laboratoarele și sistemul de siguranță a alimentelor în R. Moldova. Nu este nimic complicat. Trebuie doar să ne conformăm regulilor de joc.

Vă mulțumim pentru interviu!