INTERVIU // Premierul României, Nicolae Ciucă:„Unul dintre SCOPURILE vizitei noastre este de a comunica faptul că cetățenii R. Moldova nu sunt niciodată singuri. Sunteți FRAȚII noștri, dorim să reușiți și participăm la tot acest efort pentru a reuși”

Prim-ministrul României, Nicolae Ciucă, are mari așteptări de la ședința comună a guvernelor de la București și Chișinău. Pe ordinea de zi sunt incluse foarte multe chestiuni importante, între care agenda europeană a R. Moldova, interconectarea energetică și infrastructură, cooperarea economică, situația din stânga Nistrului și amenințările de securitate regională, dar și ajutorul nerambursabil de 100 milioane de euro.

Premierul de la București a vorbit în cadrul unui interviu exclusiv pentru Deschide.MD și despre perspectivele României în vederea asigurării R. Moldova cu necesarul de gaze, cum ar fi conducta BRUA, sau resursele de gaze descoperite în Marea Neagră.

Totodată, Nicolae Ciucă a asigurat cetățenii R. Moldova de tot sprijinul României în contextul actualelor crize.

Stimate domnule prim-ministru Nicolae Ciucă, pe 11 februarie 2022 va avea loc la Chișinău ședința comună de guvern România-R. Moldova. Care este scopul acestei ședințe comune a celor două executive?

Avem deja o tradiție a relațiilor dintre cele două state. Vizita la București a doamnei prim-ministru Natalia Gavrilița a fost prima acțiune externă a noului Guvern al României. Tot astfel, ședința comună a celor două guverne, ale României și R. Moldova, este prima asemenea acțiune din activitatea actualului Guvern pe care îl conduc.

În al doilea rând, trebuie să spunem foarte clar că venim la Chișinău cu un bagaj important de documente de semnat între diverse ministere. Domeniile asupra cărora ne concentrăm țin de interconectarea în domeniul transporturilor și al infrastructurii, cel energetic, cooperarea în vederea susținerii drumului european al R. Moldova, de configurarea unui nou pachet de asistență nerambursabilă. Vedem cu toții cum prețurile la produsele energetice au crescut dramatic, nu în ultimul rând din cauza unei manipulări a pieței și a unor acțiuni directe ale Federației Ruse, care a introdus turbulențe pe piața europeană în perspectiva autorizării Nord Stream 2.

Nu în ultimul rând, dorim ca această vizită să fie una de reasigurare a colegilor și omologilor de la Chișinău, dar mai ales a populației din R. Moldova că România și românii vă stau alături, vă susțin și ajută în momentele cele mai grele. Afirmăm foarte clar această solidaritate, în condițiile în care nu numai întreaga Europă, dar și România devin subiect al unor creșteri excesive ale prețului la gaze și a manipulării pieței de către Federația Rusă, inclusiv din cauza masării trupelor în jurul frontierelor Ucrainei, țară prin care trec conductele de aprovizionare cu gaz pentru Europa Centrală și de Est.

De asemenea, în cadrul ședinței de guvern, vom discuta împreună patru teme majore ale colaborării noastre, între care agenda europeană a R. Moldova, interconectarea energetică și infrastructură, dar și comerț, cooperare economică, situația din stânga Nistrului și amenințările de securitate regională. E o agendă vastă, dar pentru această ședință de Guvern am decis, împreună cu doamna prim ministru Gavrilița, să ne oprim la aceste teme, de primă importanță pentru ambele state.

Nu cu mult timp în urmă, miniștrii de Externe ai celor două state au semnat la București o foaie de parcurs care reglementează prioritățile relației bilaterale. Ce domenii de colaborare sunt vizate în cadrul întâlnirii de la Chișinău și în ce va consta sprijinul pentru aceste domenii de colaborare?

Domeniile de colaborare sunt multiple și vizează o tematică largă, bazată pe o cooperare a întregului Guvern, alături de agenții din cele două state. În mod concret, sigur că agenda de integrare europeană și de politică externă este de prim interes, cu susținerea de către România a demersurilor pe care Chișinăul le face pentru a recupera și a efectua reformele necesare acestui drum. Apoi, cooperarea vizează, cum am spus deja, interconectarea în sfera transporturilor și infrastructurii, de la poduri, căi ferate și drumuri până la viitoarea „Autostradă Moldova”, care sperăm să ajungă și la Chișinău.

La nivelul interconectărilor energetice, ne preocupăm cu precădere de sprijinul pe care-l putem oferi diversificării surselor energetice și a drumului spre energie verde, a interconectărilor necesare pentru a avea acces la energie din surse sigure, fiabile.

Justiția, Apărarea Națională sau Educația sunt domenii de primă importanță în care reformele sunt pe cât de necesare, pe atât de complicate în R. Moldova. Încercăm să sprijinim aceste demersuri, inclusiv prin negocieri între miniștrii de linie care ne însoțesc la Chișinău.

Cercetarea, inovarea și digitalizarea reprezintă, de asemenea, un pas major important care apropie de UE și, totodată, ușurează accesul la servicii online și simplificate pentru cetățeni.

În fine, avem o problematică largă pe domeniul Afacerilor Interne, precum și pe temele aflate în responsabilitatea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și a Administrației, cum ar fi dezvoltarea locală sau programele de cooperare transfrontalieră cu finanțare europeană. Multe sunt de făcut și învățat și în materie de muncă și protecție socială.

Desigur, cum vă spuneam, a parcurge întreaga agendă înseamnă să trecem pe rând prin toate domeniile guvernării, acolo unde suntem dispuși să ajutăm și să sprijinim reformele și progresele, dezvoltarea și ușurarea vieții oamenilor.

Este, însă, important de subliniat că într-un timp foarte scurt de la semnarea Foii de parcurs, la 23 noiembrie 2021, de către miniștrii Afacerilor Externe, s-a lucrat intens, accelerat, în toate sectoarele de activitate, cu rezultate concrete.

România a anunțat că va suplimenta ajutorul nerambursabil pentru R. Moldova până la 100 de milioane de euro. Către ce vor merge aceste 100 de milioane de euro nerambursabile? În ce sectoare din R. Moldova vor fi investite?

Acordul privind ajutorul nerambursabil urmează să fie semnat pentru suma de 100 de milioane de euro, într-o nouă formulă, banii din exercițiul trecut fiind într-un cadru depășit din punct de vedere juridic, în pofida tuturor eforturilor României de a preveni la momentul respectiv un astfel de deznodământ.

Sperăm ca proiectele comune pe care vom decide să le finanțăm să fie unele clar legate de dezvoltare și reforme în direcția integrării europene.

Sigur, vorbim aici despre un acord cadru, proiectele concrete urmează să le stabilim, dar ele respectă prioritățile cunoscute deja și dorim să avem, în fiecare caz în parte, o relevanță vizibilă în privința nevoilor imediate ale cetățenilor R. Moldova. Iar din sondajele de opinie știm ce este de interes pentru cetățeni: nivelul de trai, sănătatea, educația, protecția socială, infrastructura, administrație corectă, eficientă și profesionistă, stat de drept și combaterea corupției, un sistem de justiție de încredere și corect, o administrație suplă și accesibilă online simplu și direct, comunicații mai eficiente și la prețuri convenabile, precum și legătura mai solidă cu Europa, sub toate formele, de la acces la energie și infrastructură până la valorile noastre comune.

În plus, pentru cei cu abilități în domeniul calculatoarelor sunt necesare cursuri de pregătire pentru perspectiva digitalizării, care devine soluția tehnologică a viitorului imediat și deschide perspectiva locurilor de muncă bine plătite pentru stabilizarea tinerilor în R. Moldova.

R. Moldova, ca mai toate țările Europei, se confruntă în această perioadă cu o criză economică generată de creșterea prețului la gazele importate din Federația Rusă. Statul român a construit gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău. Poate România, într-un timp previzibil, să asigure necesarul de gaze al R. Moldova?

România are perspective de a rezolva, pe termen scurt spre mediu, aprovizionarea cu gaze în sensul dinspre Vest spre Est. Avem la această oră două proiecte în derulare, Coridorul Vertical, Grecia-Bulgaria spre România – despre care premierul bulgar m-a asigurat că va fi gata în iunie – și BRUA, coridorul Bulgaria-România-Ungaria-Austria, ambele aducând gaz din surse noi, inclusiv din Coridorul Sudic de Gaze. Pe termen mediu, ne așteptăm să intre în producție – în 3-5 ani – resursele offshore (n.red. resursele de gaze din Marea Neagră) ale României, care pot asigura alimentarea cu gaze inclusiv a R. Moldova.

Sigur, nu e o soluție pentru mâine, dar până atunci încercăm să găsim alte resurse energetice și alte soluții pentru a putea compensa deficitele la producția de energie electrică și căldură necesare R. Moldova. Firește, suntem limitați în continuare de angajamentele deja luate de către Chișinău prin contractul cu „Gazprom” și de distribuitorul de gaze din R. Moldova, „Moldovagaz”, despre care sperăm ca viitorul audit al contractelor și furnizărilor de gaze să clarifice situația datoriilor și a plăților necesare la noul preț al gazelor.

Nu este prima vizită pe care o faceți la Chișinău. Ați vizitat R. Moldova și în calitate de șef al Marelui Stat Major. Luând în calcul situația regională de securitate, ce poate și ce intenționează România să facă pentru sprijinirea și maximizarea rezilienței R. Moldova la valul de provocări de securitate?

Sigur că situația din Estul frontierelor noastre, din jurul Ucrainei, ne preocupă. România susține suveranitatea, independența și integritatea teritorială a Ucrainei, a R. Moldova, a Georgiei, ca a fiecărui stat, în granițele recunoscute internațional. Tot astfel cum susținem că, potrivit tratatelor și acordurilor multilaterale, cum ar fi Carta de la Paris pentru o Nouă Europă, fiecare stat e liber să-și aleagă soluțiile sale de securitate și perspectiva de a-și alege aliații.

Sigur, abordarea de către comunitatea euroatlantică a Federației Ruse în actualul context se face integrat, pe două paliere complementare, diplomația și dialogul – pe care-l vedeți cam în fiecare zi, prin abundența de vizite și acțiuni de mediere, discuții telefonice și online cu liderii de la Moscova – descurajarea și apărarea.

În cazul R. Moldova, creșterea rezilienței e un obiectiv important, cum este și cazul celorlalte state din trio-ul statelor asociate cu UE. Din această perspectivă, dorim să intervenim și să dezvoltăm aceste capacități de a rezista în caz de criză și de a putea desfășura activitățile aproape normal, depășind eventualele perturbări care pot apărea în condiții de criză sau, Doamne ferește, de război.

De altfel, cum spuneam, unul dintre scopurile vizitei noastre la Chișinău este și cel de reasigurare și de a comunica faptul că cetățenii R. Moldova nu sunt niciodată singuri, suntem aici pentru a vă sprijini și ajuta acolo unde putem pentru a trece împreună prin aceste perioade complicate, cu crize suprapuse, de la pandemia de Covid-19 la criza energetică, de la turbulențele din imediata apropiere, din jurul Ucrainei, la eforturile de relansare economică după contracția determinată de măsurile de prezervare a sănătății oamenilor prin izolare și restricții de la viața normală.

Le putem depăși împreună, putem învăța din lecțiile învățate și bunele practici și putem să vedem și formulele europene de relansare la nivel economic.

Bucureștiul și Chișinăul au astăzi un parteneriat strategic pentru integrarea R. Moldova în Uniunea Europeană. Cât de reale sunt aspirațiile R. Moldova de a deveni membru al UE? Există o perspectivă de aderare a R. Moldova la blocul comunitar?

Sigur că există și o știm prin situația și experiența noastră. Important este să fie îndeplinite cerințele și să fie puse în practică reformele necesare – care sunt pentru oameni, pentru cetățenii R. Moldova, nicidecum pentru organismele europene. Apoi trebuie acoperite golurile în dezvoltarea democratică, reașezarea societății, combaterea corupției și edificarea statului de drept.

Nu e simplu și noi avem propriile experiențe, iar sistemul va fi întotdeauna rezistent la schimbare. Dar cu voință politică, cu o majoritate serioasă, cu susținerea populației pe această direcție, nimic nu poate bloca dezvoltarea, evoluția, încrederea în autorități și realizarea condițiilor-țintă. Nu e un drum simplu, iar cineva spunea că nu există reformiști fericiți. Dar e unicul drum pentru a reuși. Altfel, e dificil ca cetățenii să mai aibă încredere în guvernanți.

Am văzut că există aspirații comune și o bună coordonare deja, la nivelul Trio-ului Asociat R. Moldova, Ucraina, Georgia, privind avansarea agendei europene. Repet, din experiența de aderare a României la UE: este o întreprindere ambițioasă, dar nu văd de ce nu s-ar putea realiza.

Cel mai important lucru ține de parcurgerea calendarului de reforme, de îndeplinirea tuturor condițiilor și parametrilor concreți, tehnici, pentru ca, atunci când oportunitatea se ivește, să poți profita și să valorifici această șansă.

Vom fi alături și vă urăm mult succes! Exemplul României ne arată că, după aderare, PIB-ul țării s-a triplat, iar PIB-ul pe cap de locuitor a crescut de patru ori.

În încheierea interviului, va rugăm să transmiteți cetățenilor R. Moldova, dintre care aproape 1,2 milioane dețin sau sunt în curs de obținere a cetățenie României, un mesaj.

Aș dori să vă încredințez că suntem aproape, că ne pasă, că vă sprijinim și contați fiecare dintre dumneavoastră pentru noi. Sunteți frații noștri, avem aceleași rude de sânge, dorim să reușiți și nu așteptăm, ci participăm la tot acest efort pentru a reuși.

Trăim cu toții vremuri grele. Pandemia și creșterile artificiale de prețuri la energie ne afectează pe toți și ne fac viața grea. Sunt multe lucruri care vin din urmă și pe care un guvern pus pe treabă e obligat să le ia în piept.

Pe de altă parte, un trai mai bun în plină criză e greu de obținut imediat, chiar dacă perspectiva este pozitivă. Trebuie să aveți încredere și să știți că aveți un guvern care își dorește și încearcă să treacă prin criză cu cât mai puține costuri și suferințe pentru cât mai mulți dintre dumneavoastră. În plus, în momentele de criză contează unitatea și solidaritatea, iar mult din presiunea acestor crize se poate compensa prin această solidaritate, prin a demonstra că suntem uniți, că funcționăm ca o comunitate solidă, unită.

După cum știți, sunt militar și în experiența mea am învățat că și în momentele cele mai grele nu trebuie să lași pe nimeni în urmă. Sigur, unii reușesc mai bine, alții mai greu, dar numai împreună, cu întreaga societate, putem demonstra că suntem un popor și reușim să mergem înainte, să realizăm toate câte sunt necesare pentru a ușura eforturile, chinurile și suferințele celor mai puțin norocoși și mai săraci dintre noi.

Doar împreună putem reuși, arătând în primul rând că suntem oameni. Acesta este mesajul meu pentru fiecare cetățean al R. Moldova.

Domnul prim-ministru Nicolae Ciucă, vă mulțumim pentru interviu!