INTERVIU // Peter Michalko: „Lupta împotriva corupției este domeniul spre care trebuie să fie concentrate toate eforturile statului, serviciile respective trebuie să acționeze fără ezitări”

UE monitorizează atent cum se îndeplinesc angajamentele asumate de Republica Moldova în ce privește reforma justiției, combaterea corupției, asigurarea libertății presei și a respectării drepturilor omului, iar acordarea asistenței macrofinanciare Republicii Moldova va depinde exclusiv de înregistrarea unor rezultate concrete în aceste domenii. Oficialul a precizat că UE este interesată ca Republica Moldova să fie un stat democratic, cu un sistem politic pluripartit, justiție independentă și presă liberă.

Șeful Delegației Uniunii Europene la Chișinău, Peter Michalko, susține, în cadrul unui interviu oferit portalului anticoruptie.md că lupta împotriva corupției este domeniul spre care trebuie să fie concentrate toate eforturile statului și trebuie să acționeze fără ezitări, dar cu excluderea fenomenului de justiție selectivă.

Anticoruptie.md:Domnule Ambasador, autoritățile Republicii Moldova raportează că a fost restabilită relația cu Uniunea Europeană, după ce anul trecut au existat anumite probleme, inclusiv legat de stoparea asistenței macrofinanciare. Cum ați început Dumneavoastră mandatul și care este la această etapă relația cu autoritățile moldovenești?

Peter Michalko: După cum știți, relațiile între Republica Moldova și Uniunea Europeană au trecut pe faza destul de complicată după frauda bancară și după ce a fost necesar ca asistența Uniunii Europene să fie stopată, pentru ca să fim siguri că sistemul bancar, dar și alte domenii prin care statul trebuie să lucreze în mod propriu sunt în ordine și asta s-a legat și de alte aspecte, de exemplu, în ceea ce privește cooperarea cu alți parteneri internaționali, cum ar fi Fondul Monetar Internațional. Împreună cu eforturile în acest domeniu a fost restabilită și asistența financiară din partea Uniunii Europene, în 2016, dar a continuat schimbul de opinii și dialogul despre aspectele importante ale cooperării noastre și dezvoltarea Republicii Moldova, sigur asta în contextul angajamentelor pe care și le-a asumat Republica Moldova în acordul și în agenda de asociere. Au fost introduse mai multe condiționalități. Din păcate, când a fost adoptată noua legislație electorală în Republica Moldova, fără a lua în considerație recomandările Comisiei de la Veneția, asta a dus la o poziție foarte precisă și decisivă din partea Uniunii Europene și a celor trei instituții – Consiliului, Comisiei și Parlamentului, pe baza căreia au fost introduse și precondițiile politice, în ceea ce privește de exemplu, asistența macrofinanciară. Deci, dialogul nostru și cooperarea continuă. Uniunea Europeană vrea să susțină și susține procesul de reforme din Republica Moldova, care are ca scop îmbunătățirea condițiilor de trai ale cetățenilor, în linie cu angajamentele pe care și le-a asumat Moldova vizavi de Uniunea Europeană în acordul de asociere.

Care ar fi primele trei priorități ale mandatului pe care îl dețineți și ce vă propuneți să schimbați pe perioada activității în Republica Moldova?

Prioritatea noastră este să susținem procesul de reforme care trebuie să aducă progres pozitiv pentru cetățenii Republicii Moldova. Deci, asta înseamnă să vedem și să susținem implementarea acordului de asociere și a agendei de asociere care a fost reînnoită în vara lui 2017, pentru că asta este baza și conținutul reformelor și viitorul care trebuie să aducă standardele europene în Republica Moldova. Aici sunt domenii pentru care trebuie să avem mai multă atenție. Cel mai mult desigur că e domeniul de justiție, pentru că asta este, după cum se vede, cea mai mare problemă în implementarea acordului de asociere, dar și atingerea standardelor europene, dar acest domeniu influențează extraordinar de mult și celelalte dimensiuni ale vieții din Moldova. Sigur că continuă în mod intensiv și dialogul între UE și Moldova. Am avut comitetul de asociere în octombrie anul trecut, am avut consultațiile despre drepturile omului și vom continua acest dialog, vom avea și întâlnirea consiliului de asociere. Atenția din partea UE pentru ce se întâmplă în Republica Moldova crește și este foarte mare. Asta este o prioritate – intensitatea contactelor și prezenței cunoștinței despre cooperarea noastră în realitatea vieții cetățenilor Republicii Moldova. Noi vrem ca lumea să știe că suntem aici pentru a susține Republica Moldova în atingerea standardelor europene de a trăi. Acesta este scopul nostru pentru pentru țara vecină, parteneră asociată, cum este acum Republica Moldova.

Republica Moldova înregistrează de ani buni un nivel înalt de corupție. Ce credeți că ar trebui să facă autoritățile moldovenești pentru a schimba lucrurile în acest domeniu și eventual ce model ar putea urma țara noastră ca să nu inventăm ceva nou în combaterea corupției, pe ce experiență credeți că ar fi bine să meargă Republica Moldova?

Corupția este cel mai rău fenomen dintr-o societate, pentru că este sursa altor fenomene rele, care pot să existe. Corupția e fenomenul care are efectul inegalității oamenilor în fața legii și asta este împotriva principiului statului de drept. Din această cauză ea trebuie confruntată cu toate eforturile și în toate domeniile. În ceea ce privește lupta împotriva corupției, asta este domeniul spre care trebuie să fie concentrate toate eforturile statului, serviciile respective trebuie să acționeze fără ezitări, dar totodată, într-un mod care nu dă motiv pentru suspiciunile de justiție selectivă, de folosire a acestei lupte pentru lucruri care nu au scopul de a dezrădăcina corupția, dar în scopuri legate de interese politice sau altele, pentru că dacă ar fi așa, asta ar însemna în sine o formă de corupție, atitudine coruptivă sau trafic de influență.

Din perspectiva noastră, a jurnaliștilor, în general, în Moldova se face și trafic de influență, în ultimii ani s-au întețit și cazurile de corupție, și este din ce în ce mai greu să obții informația de interes public, să documentezi, pentru că la nivel înalt se încearcă a acoperi tot ce ține de corupție. Aș reveni la justiție, pentru că este foarte important acest domeniu, și pentru noi. Portalul Anticoruptie.md acordă o atenție deosebită tematicii justiției, integrității în justiție. Anul trecut Uniunea Europeană a stopat finanțarea pe domeniul justiției pentru că nu s-au înregistrat progrese în acest domeniu. Care sunt pașii următori? Uniunea Europeană va continua să condiționeze autorităților moldovenești reluarea finanțării înregistrarea anumitor progrese și care ar trebui să fie acele progrese ca Uniunea Europeană să încerce să fie mai deschisă în acest sens sau invers, să condiționeze și să obținem anumite progrese în reformă?

Deja am constatat că domeniul justiției este unul foarte important, dar este și unul în care nu se înregistrează progrese și uneori chiar situația merge înapoi, în ceea ce privește atingerea standardelor. Aici în primul rând este important să fie asigurată independența justiției și judecătorilor, pentru ca cetățenii să fie siguri că, dacă au un contact cu sistemul de justiție, ei vor fi tratați într-un mod just. Asta este o condiție de bază pentru oameni, să fie siguri că trăiesc într-o societate democratică, și într-o societate în care drepturile lor sunt respectate. Mai ales, acest lucru este important în societățile în tranziție, cum e și Republica Moldova în acest moment, în care, împreună cu reformele economice și costul social care este legat de ele, oamenii trebuie să fie siguri că aceste schimbări au loc împreună cu asigurarea unei societăți juste, pentru că numai în caest fel pot vedea un viitor pentru ei și pentru familiile lor, copiii lor în țara respectivă. Este un fenomen foarte important. Sunt reforme care trebuie făcute și în domeniul justiției și țin de judecători, procurori, dar ține și de implementarea legislației deja existente. De exemplu, și asta a fost evidențiat în multe rapoarte, sunt probleme în ceea ce provește caracterul deschis și echitabil al proceselor în instanțele din Republica Moldova. Prea multe au fost ținute după porțile închise, ceea ce este în afara practicilor europene.

Cât privește practicile de reținere preventivă, acestea sunt foarte excesive și asta a fost constatat și de comisarul înalt pentru drepturile omului al Consiliului Europei. Aceste practici trebuie să fie schimbate, și după cum am mai spus, suspiciunile de justiție selectivă în anumite cazuri, toate astea acum sunt în vizorul instituțiilor europene și altor parteneri internaționali. Condiționalitățile au fost introduse. Cât privește domeniul de justiție, nu numai că s-a stopat suportul bugetar, dar și ca formă de susținere, pentru că programul s-a terminat. Nu s-a reînnoit deoarece se pare că, cu suportul bugetar în acest domeniu nu s-au reușit reformele cu tempoul și în volumul dorit. Noi putem să continuăm susținerea prin forma de proiecte care sunt mult mai precise, în ceea ce privește și atingerea scopurilor foarte bine definite, și în ceea ce privește eficiența. Cred că toate acestea sunt semnale foarte clare. Împreună cu asta, după cum știți, a fost introdusă precondiționalitatea politică, care este legată de respectul pentru drepturile omului și libertățile fundamentale, care a fost primită după schimbarea codului electoral și a fost inclusă ca angajament din partea Republicii Moldova și în memorandumul de înțelegere despre asistența macrofinanciară, în articolul 14. Toate acestea sunt parte a atitudinii noastre foarte atente și condiționalitățile vor fi respectate în ceea ce pivește atingerea standardelor sau nu.

În ceea ce privește drepturile omului, care sunt condiționalitățile? Acestea au fost stabilite după ce s-a luat decizia privind votul mixt?

Da, asta e situația. Pentru plățile fiecărei tranșe a asistenței macrofinanciare va fi făcută o evaluare nu numai în ce privește condițiile tehnice, care sunt împreună 28 și 10 dintre ele pentru prima tranșă, dar și stării de democrație, inclusiv respectul pentru drepturile omului și libertățile fundamentale, desigur și pentru ceea ce privește libertatea mass mediei și alte aspecte care sunt legate de acest criteriu. Pentru ca să fim siguri că situația din Republica Moldova nu se va înrăutăți, ci se va îmbunătăți.

Care sunt îngrijorările Uniunii Europene legate de schimbarea modului de vot în Republica Moldova?

Ele au fost foarte clar exprimate în recomandările Comisiei de la Veneția, ce ține în primul rând de oportunitatea de adoptare a acestei schimbări acum și ceea ce privește mai multe aspecte ale implementării ale acestui sistem nou și în legătură cu drepturile oamenilor, și ca alegători și ca și candidați și caracter democratic al sistemului politic multipartit. În mod concret, și dacă vă uitați în raportul Comisiei de la Veneția veți vedea aceste criterii, este punctul despre pragurile electorale care rămân foarte înalte în cazul partidelor. Sunt riscuri care țin de candidați în circumscripțiile uninominale, ceea ce privește posibilitatea de a fi influențați de interese locale, sunt și alte puncte în care legislația nouă e văzută ca problematică, dar aceasta este numai o parte din precondiționalitățile care sunt introduse pentru că angajamentul din partea Republicii Moldova a fost luat în sens mai larg, în sensul sistemului democratic ca atare și sistemul politic multipartit, dar cu respectarea drepturilor omului și libertăților fundamentale cum ele sunt și evaluările vor fi făcute mai larg. Dacă mă întorc la sistemul electoral, această schimbare a fost făcută în situația în care alegerile din Moldova în trecut au înregistrat și atunci mai multe probleme, care au fost evidențiate de exemplu de către OSCE și Comisia de la Veneția. În ultimul raport despre finanțarea partidelor sau campaniilor politice se vede că sunt probleme mai multe și situația e una complexă.

Noi am realizat mai multe investigații în ultimii ani privind finanțarea partidelor, campaniilor electorale, am constatat multe probleme și toate acestea indică că situația se înrăutățește. Partidul Democrat numai anul trecut a avut un buget de 42 de milioane de lei, mai mult decât au avut alte 10 partide luate la un loc. În anii precedenți, 2010-2014, campaniile electorale per total erau de câteva milioane de lei. Acum, cu așa bani se poate ”cumpăra” o majoritate confortabilă de alegători din Republica Moldova.

Este foarte important să existe șanse egale pentru oameni, să aibă dreptul de a candida și de a fi ales. Aici e extrem de importantă atitudinea egală din partea structurilor respective, care trebuie să aibă supraveghere în procesul de alegeri, pentru că să fie ele cinstite și corecte. Ăsta e un criteriu de bază, care, dacă nu e respectat, se deschide ușa pentru alte probleme în caracterul democratic al societății și sistemului politic și asta este cauza pentru condiționalitate din partea noastră.

S-a vehiculat în ultimii ani ideea că în Moldova ar fi bine să activeze procurori europeni sau americani, spre exemplu, pentru a investiga cazurile de înaltă corupție. Cum vedeți Dvs această idee și cât de reală ar putea fi?

Nu este asta absolut aspirația noastră sau a altor parteneri după cum știu eu și nu văd această cale ca una eficientă nici pentru Republica Molodva, pentru că ce e cerut e să fie Republica Moldova ca stat capabilă să aibă aceste structuri care trebuie să asigure principiile statului de drept, capabile să acționeze în mod credibil. Asta e important pentru cetățenii Republicii Moldova în primul rând și numai după asta pentru partenerii internaționali, sigur că și asta este un lucru important, dar în primul rând cetățenii trebuie să vadă că aceste structuri funcționează.

Citiți continuarea interviului AICI.