Număr record mondial de jurnalişti ucişi în 2025: Israel, responsabil pentru aproape două treimi dintre decese

O sută douăzeci şi nouă de jurnalişti şi lucrători din mass-media au fost ucişi la nivel mondial în 2025, potrivit Comitetului pentru Protecţia Jurnaliştilor (CPJ), care atribuie statului Israel responsabilitatea pentru aproape două treimi dintre aceste cazuri.

„Armata israeliană a comis acum mai multe ucideri ţintite ale membrilor presei decât orice altă armată guvernamentală de până acum, marea majoritate a celor ucişi fiind jurnalişti şi lucrători din mass-media palestinieni din Gaza”, scrie ONG-ul american.

După cele 124 de decese înregistrate în 2024, anul 2025 – cu un total de 129 de jurnalişti ucişi – reprezintă al doilea record anual consecutiv în cei 30 de ani de când CPJ monitorizează aceste situaţii. Organizaţia subliniază că tendinţa este una îngrijorătoare şi că violenţa împotriva presei se amplifică.

Pe lângă războiul din Gaza, unde au fost ucişi 86 de jurnalişti, alte două conflicte au înregistrat bilanţuri grave pentru profesioniştii media. Este vorba despre Ucraina, cu patru decese, şi Sudan, cu nouă jurnalişti ucişi, notează CPJ. Astfel, zonele de conflict rămân cele mai periculoase locuri pentru cei care documentează realitatea de pe teren.

„Una dintre cele mai izbitoare observaţii din ultimii ani este creşterea utilizării dronelor”, a declarat pentru AFP Carlos Martinez de la Serna, manager de proiect în cadrul organizaţiei. Au fost documentate 39 de cazuri în care dronele au fost implicate în uciderea sau ţintirea jurnaliştilor, în timp ce în 2023 au fost raportate doar două situaţii similare. Această creştere arată o schimbare de tacticã şi ridică probleme noi de securitate pentru presă.

Nu doar conflictele armate fac victime în rândul jurnaliştilor. Crima organizată s-a dovedit la fel de mortală. În Mexic, şase jurnalişti au fost ucişi în 2025, în timp ce alte cazuri grave au fost înregistrate în India şi Peru. În aceste ţări, presiunea din partea cartelurilor, a grupărilor criminale şi a reţelelor corupte transformă activitatea jurnalistică într-una extrem de riscantă.

În Arabia Saudită, renumitul editorialist Turki al-Jasser a fost executat de stat în luna iunie, după ce fusese condamnat pentru mai multe acuzaţii pe care CPJ le-a descris drept „acuzaţii fabricate” folosite pentru a pedepsi jurnaliştii incomozi. Aceasta este prima ucidere documentată a unui jurnalist în statul din Golf de la moartea lui Jamal Khashoggi în 2018 şi readuce în prim-plan îngrijorările cu privire la represiunea împotriva vocilor critice.

„Jurnaliştii sunt ucişi în număr record într-un moment în care accesul la informaţii este mai important ca niciodată”, a declarat directorul executiv al CPJ, Jodie Ginsberg. Ea subliniază că valul de violenţe împotriva presei are loc într-un context global marcat de crize, războaie şi polarizare, când nevoia de relatări independente şi verificate este crucială.

„Atacurile împotriva mass-media sunt un indicator major al atacurilor asupra altor libertăţi şi trebuie făcute mult mai multe pentru a preveni aceste asasinate şi a-i pedepsi pe cei responsabili. Suntem cu toţii în pericol atunci când jurnaliştii sunt ucişi pentru că relatează ştiri”, a adăugat Ginsberg, avertizând că impunitatea în astfel de cazuri alimentează şi mai mult violenţa.

Fondată în 1981 la New York pentru a apăra libertatea presei şi jurnaliştii din întreaga lume, CPJ este finanţată din donaţii private şi fundaţii. Organizaţia este condusă de un consiliu alcătuit din jurnalişti şi lideri ai societăţii civile, care urmăresc documentarea abuzurilor comise împotriva mass-media şi promovarea unor măsuri concrete de protecţie pentru cei care lucrează în acest domeniu.