INTERVIU // Igor Munteanu: „Avem nevoie de un proiect de țară și, da, cred că un Pact de tip Snagov poate fi replicat în Republica Moldova cu multă răbdare și înțelepciune”

Oameni care contează // „Ce folos de faptul că există 60 de partide în acest moment, dacă 60% din votanți nu au încredere în niciun lider politic, iar 40% nu știu cu cine să voteze dintre partidele politice”

Dacă PAS ar fi avut 63% susținere populară, care ar fi corespuns numărului de mandate din actualul Parlament, probabil că nu ar fi existat nevoia lansării unor noi partide, de creare a unor alternative, dar situația este alta, afirmă liderul Coaliției pentru Unitate și Bunăstare (CUB), Igor Munteanu.

„Cursul european trebuie să fie securizat exact prin ceea ce CUB face astăzi - consolidează opțiunile celor care cer mai multă competență din partea guvernării ori care, pe bună dreptate, sunt mai exigenți în privința celor care reprezintă Guvernul”, a declarat Igor Munteanu într-un interviu acordat Ziarului NAȚIONAL.

De ce depopularea rapidă a republicii este o formă de război, „cel puțin la fel de cumplit ca și bombardamentele rusești peste orașele Ucrainei”, de ce trebuie „lichidat” regimul din Transnistria și cu cine nu se va așeza la masă CUB „în niciun caz”, aflați în interviul de mai jos.

„Cetățenii au nevoie, ca la farmacie, exact de rețeta care le poate vindeca rănile...”

Cazimir Țino: Domnule președinte Igor Munteanu, ați avut parte de funcții și poziții sociale râvnite de mulți: Ambasador în SUA, Canada, Mexic și Brazilia (2010 – 2015), deputat în Parlamentul Republicii Moldova (2019 – 2021), fondator și director al unui cunoscut ONG: IDIS Viitorul; sunteți cunoscut și pentru activitatea dumneavoastră didactică la ASEM, cât și apreciat ca autor al unor volume pe teme de politologie și administrație publică. Din 5 noiembrie 2022, sunteți și fondator și președinte al unui partid politic: Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB). După ce ați urcat trepte sociale prestigioase, ce anume v-a făcut să vă implicați într-o întreprindere atât de riscantă, uneori chiar interpretată tendențios, precum activitatea politică, de partid?

Igor Munteanu: Vă mulțumesc pentru posibilitatea de a vă răspunde la interviu. Trebuie să recunosc că am făcut în viața mea ceea ce mi-a plăcut. Am scris cărți, am lucrat mulți ani în echipe internaționale de cercetare, am condus o Misiune diplomatică la Washington vreme de 5 ani, timp în care am fost Ambasador E.P. în SUA, Mexic și Canada, dar mi-a plăcut și să predau cursul meu favorit de politici publice la universitate (ASEM), dar și un curs de instituții politico-administrative europene pentru studii masterale. Am decis să mă număr în anul 2018 printre cei care au înființat Comitetul de Rezistență, cel care a dat naștere Blocului ACUM, o inițiativă care a pus capăt unui regim cleptocratic.

Nu mi-am propus să adun titluri ori să scriu doar cărți, o întreprindere nobilă, ca să folosesc termenul folosit de dvs., dar departe, umbrită de scopul extraordinar al acțiunii politice, iar acest scop poate fi atins doar în procesul de participare directă în competiția politică. La finele anului 2022, am decis să constituim un partid politic, care-și propune să aducă în Republica Moldova modelul unei guvernări liberale, suple, principiale, doctrinare.

Presimt scepticismul dvs., dar vă asigur că cetățenii au nevoie, ca la farmacie, exact de rețeta care le poate vindeca rănile și nu de iluzia unor medicamente. Prea ades cetățenilor li se pune pumnul în gură, spunându-li-se că aveți ce-ați votat sau că meritați ce-ați votat, dar li se refuză dreptul la alternative. Este timpul poate să aibă exact ce au nevoie, un partid cu viziune, serios, capabil să livreze ceea ce promite.

„Din cca 61% dintre cei care ar vota neapărat pentru aderarea RM la UE, doar 23% ar vota pentru PAS”

La ora actuală, la ASP sunt înregistrate legal circa 60 de partide politice, de la o extremă la alta, acoperind aproape tot spectrul politic. S-ar zice, o ofertă foarte generoasă pentru o țară cu sub 3 milioane de locuitori. Ce anume v-a determinat ca, în urmă cu nici 5 luni, să mai adăugați un partid celor deja existente? Cu ce și cum se diferențiază CUB de restul ofertei electorale?

Ce folos de faptul că există 60 de partide în acest moment, potrivit ASP, dacă 60% din votanți nu au încredere în niciun lider politic, iar 40% nu știu cu cine să voteze dintre partidele politice. Din cei 61% care ar vota neapărat pentru aderarea RM la UE, doar 23% ar vota pentru actualul partid de guvernământ, PAS, ceea ce spune mult despre lipsa de reprezentare pentru circa două treimi din electoratul proeuropean existent în Republica Moldova.

Am putea cita fraza poetului nostru național, „multe flori sunt, dar puține rod în lume o să poarte”, dar cred că avem datoria nu doar să atestăm aceste discrepanțe triste între ideal și realitate, dar și să oferim soluții. Oferta noastră politică este, așa cum spuneam mai sus, de inspirație liberală. Un proiect care să creeze oportunități pentru o dezvoltare sustenabilă, descătușând energii și creând o clasă de mijloc, care să-și asume proiecte mult mai ambițioase pe viitor. De asta a apărut CUB, Coaliția pentru Unitate și Bunăstare. Din aceleași motive am decis să optăm pentru a adera la ALDE, partidul liberal european care ne va primi în calitate de membru cu drepturi depline în luna mai 2023, iar Organizația de Tineri CUB va deveni parte a Mișcării Tinerilor Liberali Europeni, LYMEC.

Asta înseamnă că oferta noastră pentru cetățenii din Republica Moldova va fi exact cea de care are nevoie omul simplu – politici și stimulente pentru susținerea și consolidarea inițiativei private, competiție liberă și orientată spre susținerea muncii, inovației și salariilor bine plătite pentru angajați, limitarea intervențiilor abuzive ale statului în economia liberă, guvernul menținându-și strict un rol de reglementare și de respectare a regulilor generale, pentru că economia liberă este mai competitivă și mai profitabilă atunci când nu este amenințată de acțiunile invazive ale controalelor de stat, băgătorilor de seamă, inspectorilor și altor șefi cu „moț” de la centru ori din raioane, care nu știu să muncească, dar știu în schimb să oprească, să pună piedici ori să facă bani. Avem nevoie de un stat eficient, minimal, bine administrat de oameni competenți, în condițiile unui stat bazat pe legi echitabile, egale, în care cetățenii sunt liberi și se simt protejați atât contra amenințărilor din exterior, cât și contra unor pericole interne.

„Ironia este că doar partidele politice pot construi ceea ce lipsește acestui stat, în acest moment – stabilitate democratică, legi și instituții funcționale...”

Este știut faptul că, din păcate, în Republica Moldova există o veselă și inconștientă migrare nu doar a unor oameni politici de la un partid la altul, ci și a partidelor în întregul lor de la o doctrină la alta sau de la o internațională la alta. În realitate, nimeni nu pare să dea doi bani pe consecvența dintre doctrină, politicile propuse și apartenența la cluburile internaționale. Avem astfel un partid prorus, Șor, care până mai ieri era membru al Conservatorilor și Reformiștilor Europeni. Un alt partid, PAS, care se declară social-liberal în Statut, dar e membru al Popularilor Europeni (creștin-democrați) și al Uniunii Democrate Internaționale (eminamente conservatoare!). Altul, PCRM, care nu este comunist, cel puțin în titulatură și în politicile pe care le-a aplicat, ci „al comuniștilor” – ceea ce poate însemna cu totul altceva! CUB se declară un partid liberal. În Programul său politic, măsurile propuse sunt de esență liberală. Acum vă afiliați la ALDE. Nu este suspectă această consecvență neobișnuită în acest spațiu? Credeți că mai are valoare de întrebuințare această asumare de jure și de facto la unul și același curent politic?

Din păcate, lipsa de consistență doctrinară explică motivele pentru care mulți cetățeni manifestă un dispreț total față de scena politică și partide. Ideea după care nu mai există nevoie de ideologie sau de doctrine și că oamenii aleg lideri puternici este de o fățărnicie crasă. Ironia este că doar partidele politice pot construi ceea ce lipsește acestui stat, în acest moment – stabilitate democratică, legi și instituții care funcționează în cadrul legii, cadre competente, care aplică legile și nu „hatârul” șefului. Pentru că, dacă ar fi după voia unor lideri de partide, erijați peste noapte în „salvatori ai nației”, statul ar fi doar o afacere de familie sau un bancomat mai mare din care și-ar scoate profiturile, iar legea ar fi doar o reflecție palidă a slăbiciunilor sale.

Multe dintre cele 60 de partide înregistrate în Republica Moldova s-au copiat între ele, și-au mimat programele și doctrinele, pentru că niciodată nu au fost ceea ce au pretins că sunt. Noi, la CUB, suntem un partid liberal, care-și asumă cu răspundere și seriozitate Programul politic și opțiunile care ne definesc. Dacă ați avut răbdarea să citiți o cărțulie pe care am scris-o recent despre „clivaje ideologice și idei politice”, ați fi văzut probabil cum evoluează în timp și ideile politice pe durate temporale lungi. Astfel, ceea ce părea a fi revoluționar în secolul XIX, dreptul de vot oferit femeilor, ori săracilor, ori persoanelor de culoare este astăzi acceptat în mod universal; alte idei: la fel, dreptul la educație nu mai este demult un privilegiu datorat averii părinților, ci un drept și poate chiar obligația de a participa la o economie post-modernă, digitalizată.

Eu și colegii mei credem, la CUB, că partidele trebuie să fie coerente în ideile pe care le promovează și ridicăm această exigență la rangul de „etică” a profesiei, altfel spus – nu este etic să câștigi alegerile ca partid socialist și să ajungi a servi intereselor clericale sau ale unor găști cleptocrate, care-și extrag rentele din sărăcirea masivă a populației.

Spre deosebire de alte partide, CUB este un partid construit pe „bresle” (clustere) profesionale – avem mai multe comitete dedicate politicilor în educație, sănătate, economie și antreprenoriat, administrație, justiție, ordine publică și securitate, aceste comitete sunt „cuptoarele” care furnizează „muniția” noastră pentru lupta politică în care ne angajăm. În plus, CUB are norocul unei Organizații de Tineri excelentă, cu filiale în mai multe orașe și municipalități, asezonată cu o Organizație a Femeilor, care completează efortul nostru de a oferi șanse egale tinerilor și femeilor, ca o recunoaștere a modelului nostru liberal de gândire și acțiune.

„Votanții indeciși asta fac zi de zi: așteaptă oportunitățile unei alternative care să-i cucerească, răspunzându-le triadei lor de așteptări: aspirații, încredere, nevoi”

În ultimele sondaje de opinie, CUB a început să apară. E drept, deocamdată modest, cu 1,3 – 1,6% intenție de vot. Dacă raportăm cifra la „vechimea” partidului, de circa 4 luni, nu stați rău deloc. Dacă o raportăm la alegerile locale de peste 7 luni, atunci „mai e mult până departe”. Cum ați aprecia notorietatea partidului și a membrilor săi? Cum stați cu organizarea în teritoriu? Dar în Diaspora?

Este bine că urmăriți sondajele, ele reprezintă fotografii ale unor realități care se topesc, dar la fel de important este să observați tendințele. Ele sunt fluide și încurajatoare pentru noi, după cum ați observat.

Voi aduce, totuși, precizarea că în alegerile locale contează înainte de toate omul local, liderul de comunitate care poate reprezenta cel mai bine interesele distincte ale comunității, tocmai din acest motiv numim alegerile locale drept „alegeri administrative”. Scorul electoral în aceste alegeri nu ține în mod necesar de ratingul partidului, cât mai degrabă de selectarea oamenilor potriviți pentru a obține un număr suficient de voturi în comunitatea respectivă.

Nu neg că notorietatea are un anumit rol, dar există și notorietatea negativă, partidele cu un bagaj larg de eșecuri ori de scandaluri, ori de motive de dezamăgire printre cei care au votat anterior cu aceste partide, tind să se lipsească mai degrabă de legătura cu acest partid, fiind în căutarea unor alternative. Votanții indeciși asta fac zi de zi – ei așteaptă oportunitățile unei alternative, care să-i cucerească, răspunzându-le triadei lor de așteptări: aspirații, încredere, nevoi.

Noi la CUB asta și facem în acest moment - selectăm oameni care se înscriu pe coordonatele liberale ale partidului CUB, cei care sonorizează ideile noastre cheie legate de a) susținerea economiei private, b) extinderea spațiilor comune integrate cu România, c) accelerarea procesului de aderare la Uniunea Europeană. Fiind un partid foarte tânăr, avem răbdarea de a cultiva în timp electoratul de care avem nevoie și respingem tentațiile de a promite, acum și aici, tot ce strălucește în stele, numai pentru a obține votul promis. Avem 1 700 de membri de partid, 18 organizații teritoriale și foarte multe nuclee de organizații primare, care se înfiripă cu efort susținut.

„Există și presă independentă în Republica Moldova”

În ceea ce privește vizibilitatea în mass-media, cum apreciați deschiderea canalelor de comunicare în masă - TV, Radio, presă scrisă, on-line, social-media etc. - față de partidul dumneavoastră? În special comparativ cu alte partide?

Există și presă independentă în Republica Moldova și asta mă bucură. Am început să fim invitați pe la anumite emisiuni, dar partidul este un proces politic, nu este o aniversare.

„Ne simțim atașați unui proiect de reîntregire pornit și administrat cu multă răspundere, cu precizie și rigoare”

O notă care se pare că „a prins” deja, cel puțin la o parte din public, este asocierea dumneavoastră cu proiectul unor „spații integrate cu România”. Pare a fi un unionism pragmatic, de genul celui care „tace și face”. Pe de altă parte, din 2019 niciun partid declarat unionist nu mai este reprezentat în Parlament. Încercați să vă adresați cu precădere filonului românesc unionist din Basarabia? Încercați să „recuperați” și să coagulați o tendință care, după ultimile sondaje, se situează la circa 35 – 40%? Sau unionismul ar trebui să fie mai degrabă numitorul comun și platforma comună a mai multor partide, dintre cele democratice?

Am promis să abordăm temele reale ale oamenilor în mod onest, direct, fără ocolișuri și fără criptări. Faptul că avem 1 400 000 de cetățeni români în Republica Moldova vorbește de la sine și faptul că acești oameni își doresc o relație mult mai profundă, mai sistematică cu România, care nu este doar un stat vecin, așa cum afirmă unii. Ne simțim atașați unui proiect de reîntregire, dar îl vedem pornit și administrat cu multă răspundere, cu precizia și rigoarea pe care ar trebui s-o avem în aceste vremuri tulburi.

Aș vrea să fac aici o precizare: procesul de reîntregire este mișcarea în unison a două corpuri, în timp ce unionismul are nevoie de o singură putere de decizie. Noi ne dorim să construim proiectul reîntregirii printr-un angajament declarat al întregii clase politice, un fel de Snagov+, care să însemne nu doar voința și „pofta de-a pofti”, dar și punerea de acord asupra priorităților acestui scop, proiect de țară al reîntregirii, cu bugetări, armonizări, integrări concrete pe spații comune (securitate, industrii, asigurări, educație, cercetare și inovație, comunicații, infrastructură, medicină privată etc.) și aceasta-i singura cale de a obține asentimentul larg al cetățenilor din Republica Moldova, dar și o recunoaștere solidă europeană, la momentul potrivit al acestor proiecții.

Nu există astăzi niciun partid în România care ar putea face singur reîntregirea fără a avea nevoie de alte partide cel puțin la fel de dedicate. Este valabil și pentru partidele din Republica Moldova, unele integrate în familiile politice europene. Democrația este numitorul comun al oricăror partide și/sau organizații de drept privat, fără de care nici nu te poți așeza la masă.

„Actualul guvern a admis să intrăm în 2023 cu un deficit bugetar de 18 miliarde lei, care a ajuns în acest moment la 24 miliarde lei”

În afară de spațiile comune româno-române, ce alte planuri, proiecte, propuneri originale diferențiază CUB-ul de restul promisiunilor, uneori ipocrite și populiste, alteori sincere dar lipsite de mijloacele de implementare?

Noi, la CUB, am elaborat un Program foarte interesant de guvernare, care este greu de confundat cu altele și asta pentru că noi l-am alcătuit în discuții și reflecții profunde, nu l-am primit de la consultanți străini. Actualul guvern a admis să intrăm în 2023 cu un deficit bugetar de 18 000 000 000 de lei, care a ajuns în acest moment la 24 000 000 000 de lei, ori o treime din toate veniturile bugetului de stat. Economia nu s-a recuperat după criza cauzată de Covid din 2020, ci a suferit noi contracții, ca urmare a efectelor economice ale războiului de agresiune rusesc.

Suferim cu toții de pe urma restanțelor la reformele-cheie în administrație, justiție și economie, iar efectele sale se răsfrâng în cele 34% rată de inflație și orientarea preponderentă a Guvernului spre credite și împrumuturi rambursabile. Dacă, în 2014, Republica Moldova a primit 3% din PIB sub formă de ajutoare extrerne, în 2022, Guvernul a primit mai puțin de 1% din PIB (sau 2,7 miliarde de lei), motivul central fiind legat de capacitatea slabă a Guvernului de a administra prioritățile republicii, în ciuda unei susțineri politice fără precedent dinspre Occident.

Fiind un partid liberal, am propus ca priorități economice mai multe inițiative programatice, îndreptate să susțină dezvoltarea clasei antreprenoriale, lansarea unei Fundații a milionarului, crearea unui fond național de investiții în generațiile viitoare, crearea unei piețe bancabile pentru brevetele de invenții, care ar atrage fonduri în cercetare și noi tehnologii. Avem măsuri fezabile de a aduce proiecte investiționale, fonduri și tehnologii pentru energie nucleară în scopuri civile, așa-zisele ASMR (Advanced Small Modular Reactors), care ar genera energie electrică stabilă și ieftină.

În agricultură ne dorim să creăm fonduri de garantare și subvenționare a producătorului național, mentorând proiecte inovatoare și introducerea de noi tehnologii, crearea de infrastructuri de procesare, înghețare rapidă și export al fructelor și legumelor eco; simplificarea sistemului de impozitare în agricultură și introducerea taxelor consolidate, demonopolizarea pieței de comercializare, deopotrivă cu înființarea unor centre agroalimentare la care să aibă acces toți producătorii, după modelul faimoaselor cooperative germane.

În educație, CUB vrea să lanseze o reformă extinsă a sistemului public, atrăgând resurse pentru modernizarea a cel puțin 1 000 de școli, ridicarea statutului și prestigiul profesorului prin salarii atractive, debirocratizarea sistemului, extinderea libertății creative și academice, revizuirea programelor școlare, stimularea competențelor practice și standardelor moderne de educație, inclusiv prin reconectarea programelor de studii cu sectorul privat, industriile existente și potențialul științific.

Vă îndemn să citiți programul CUB, pentru a vă convinge că suntem partidul care este creeat să atragă oamenii competenți – medici, ingineri, profesori, antreprenori, juriști, militari, o comunitate de personalități puternice, care se lărgește cu fiecare zi. Suntem oameni serioși, care avem în spate experiențe academice, administrative, medicale, antreprenoriale și care, spre deosebire de alte partide și grupuri politice, nu strigă, ci se impune prin argumente și abordăricalificate.

CITIȚI și INTERVIU // Dan Dungaciu: „De la prăbușirea URSS, nu a existat o șansă mai bună pentru relația București - Chișinău. Când istoria îți bate la ușă, e bine să îi deschizi, altminteri trenul pleacă”

„Cursul european trebuie să fie securizat exact prin ceea ce CUB face astăzi”

Cum apreciați, politic vorbind, activitatea și realizările, respectiv eșecurile actualei guvernări, care deține întreaga verticală a puterii? Țările partenere ale R. Moldova par a fi luat total în brațe conducerea actuală de la Chișinău. Este aceasta dovada că puterea performează într-adevăr? Sau doar că Occidentul, prea ocupat și obosit cu probleme infinit mai grave, închide ochii la gafele R. Moldova, din lipsă de altceva mai bun? Care sunt relațiile dumneavoastră, ale CUB-ului, cu partenerii externi de dezvoltare?

Să știți că lucrurile sunt la vedere. Dacă PAS ar fi avut 63% susținere populară, care ar fi corespuns numărului de mandate din actualul Parlament, probabil că nu ar fi existat nevoia unor alternative, dar situația este alta, cursul european trebuie să fie securizat exact prin ceea ce CUB face astăzi - consolidează opțiunile celor care cer mai multă competență din partea guvernării ori care, pe bună dreptate, sunt mai exigenți în privința celor care reprezintă Guvernul.

Este bine să existe sprijin pentru Republica Moldova, dar să nu uite cei care învestesc în această „luare în brațe” că Occidentul a mai trecut o dată prin diverse love affairs cu anumiți lideri ca Filat și Leancă, iar faptele lor au intrat în cronica unor fapte rușinoase. Gafele trebuie să fie observate și taxate la timp, altminteri cei care închid ochii la aceste gafe vor trebui să dea explicații atunci când nu vor mai putea închide ochii. Ca partid tânăr, suntem abia la debutul unor discuții serioase și, în mod normal, acești parteneri susțin un dialog constant cu autoritățile în exercițiul guvernării (the incumbent).

„CUB are o poziție foarte clară în această privință, distinctă de alte partide: regimul separatist de la Tiraspol trebuie lichidat”

Indiferent dacă vorbim de asigurarea securității interne, de proiectul de integrare europeană sau de dezideratul reUnificării celor două state românești, ne împiedicăm de același ciot: separatismul transnistrian, cu corolarul său găgăuz, finanțat și manipulat de Moscova. Cum vedeți, mai ales în lumina agresiunii armate a Rusiei asupra Ucrainei, rezolvarea acestei probleme vechi de peste 30 de ani? Putem avea integrare, securitate sau reunire cu o regiune secesionistă, militarizată și criminalizată?

CUB are o poziție foarte clară în această privință, distinctă de alte partide. Noi credem că regimul separatist de la Tiraspol trebuie lichidat, iar negocierile au sens numai în măsura în care ele conduc la: a) aplicarea legilor și Constituției R. Moldova pe teritoriul ocupat al Transnistriei, b) accesul bunurilor din această regiune spre UE, iar piața internă a Republicii Moldova ajută la adaptarea businessului din regiune și integrarea lui în sistemul de norme și taxe ale statului nostru; c) demilitarizarea completă a regiunii, inclusiv evacuarea trupelor rusești din regiune și introducerea unei misiuni civile de pacificatori, reprezintă condiția sine-qua-non înaintea oricăror scenarii de reglementare a conflictului.

Nu putem avea reunire cu regimul separatist, pentru că orice scenariu de acest gen ar oferi Moscovei pârghii majore pentru a șantaja și încăleca ulterior Republica Moldova prin grupurile sale de tip proxy, care-i reprezintă interesele și ambiția de a menține statul într-o relație de dependență totală. Nu vedem caracter și nici idei serioase de politici de reglementare în actualul Guvern, doar intenții de menținere a statu-quo-ului, doar amânări și complicități cu un regim violent, represiv și nedemocratic.

„Prima problemă: gradul extrem de sărăcie și pauperizare, lipsa de resurse minime pentru a purta un trai decent”

Vă rog să numiți primele trei cele mai mari probleme ale societății moldovenești, în viziunea dumneavoastră. Ca și, desigur, propunerile CUB pentru rezolvarea acestora.

Este o sarcină complexă să numești trei probleme și să proiectezi imediat căi de rezolvare. Voi încerca totuși. Prima problemă care macină coeziunea populației este gradul extrem de sărăcie și pauperizare, lipsa de resurse minime pentru a purta un trai decent. Soluția – dezvoltare durabilă și locuri de muncă plătite cu salarii decente.

A doua problemă este infracționalitatea nepedepsită – moldovenii nu au încredere în justiție, care trăiește după principiul self-service și înclină să-și rezolve problemele pe căi informale, ceea ce menține lumi paralele, pline de inegalități, injustiție și impunitate. Noi avem soluții radicale, dar eficiente pentru reformele în justiție.

A treia problemă este politizarea instituțiilor statului și personificarea abuzivă a puterii politice. Este imperativ să renunțăm la aceste metehne ale tranziției incomplete și să optăm pentru consolidarea unui serviciu public, neutru, competent, bine salarizat și recrutat pe baze meritocratice, fără de care serviciile statului nu pot fi administrate corespunzător.

„Dacă ar fi să formulez un reproș la adresa României, atunci acesta ar fi legat de lipsa unui proiect de țară în privința Republicii Moldova”

Dacă ar fi să aduceți o mulțumire, una singură, României pentru cetățenii Republicii Moldova, care ar fi aceasta? Dar dacă am vorbi despre un reproș?

Noi, basarabenii, avem de adus multe mulțumiri României pentru atenția constantă cu care asistă și urmărește evoluțiile din Republica Moldova, mai ales în condițiile actualului război de agresiune al Rusiei contra Ucrainei. Personal, îi mulțumesc statului român pentru studiile pe care le-am făcut la București imediat după revoluția din 1989, atunci când am fost selectat să fac parte din prima promoție a SNSPA (1990-1992), o experiență inegalabilă, poate chiar transformativă pentru ambițiile și cariera mea. Și pentru cetățenia pe care mi-a restituit-o ca urmare a legăturii părinților mei cu statul român interbelic, mai ales că tatăl meu a fost înrolat și în rândurile Armatei Române.

Dacă ar fi să formulez un reproș, atunci acesta ar fi legat de lipsa unui proiect de țară în privința Republicii Moldova și extrema politizare a unor relații de înfrățire între localitățile din România și R. Moldova, motiv pentru care cele mai bune intenții manifestate de ambele părți se prăfuiesc regretabil.

„Nu ne vom așeza la masă niciodată cu trompetele Kremlinului, ori cu ciorile vopsite ale unor grupuri antiromânești cleptocratice”

Este greu de crezut că, la viitoarele alegeri parlamentare, PAS va mai câștiga peste 50%. La fel, CUB este greu de crezut că va trece de 50%. În acest context, riscul revenirii la putere a unei stângi proruse este, totuși, de luat în calcul. În acest scenariu, cum vă raportați la celelalte partide zis democratice, proeuropene, proromâne? Luați în considerare o posibilă alianță postelectorală? Un cartel politic preelectoral? Sau măcar un pact de neagresiune? Ori, dimpotrivă, veți merge pe principiul „singuri împotriva tuturor”?

Este prematur să tragem concluzii în acest moment despre ce ne-ar aduce viitorul scrutin parlamentar, care nu are cum să se întâmple în 2023 și, mai ales, să comparăm scorurile unui partid cu majoritate parlamentară (PAS) cu ale unui partid abia recent înregistrat (CUB); certificatul de la ASP l-am primit abia la 5 decembrie 2022.

Pentru că observ că vă frământă, totuși, o întrebare deschisă de raportare între partidele cu viziuni proeuropene, pot spune cu certitudine că poziția partidului CUB este de a crește suficient de repede pe plan teritorial și național pentru a deveni un actor politic relevant în viitoarea competiție politică, iar ca referință – ne-am dori să putem discuta din această poziție ascendentă subiecte reale de strategie și tactică a guvernării în ceea ce privește ieșirea din impasul actual, impas care se datorează unor garnituri de miniștri sub-optime, care au generat mai multe decizii eronate sau chiar hazardate atât în materie de energie, sănătate, educație și finanțe publice, cât și de securitate națională. Este drept, în Republica Moldova este pace, spre deosebire de Ucraina, dar să nu uităm că depopularea rapidă a republicii este o formă de război, cel puțin la fel de cumplit ca și bombardamentele rusești peste orașele Ucrainei.

Ori, cu o populație obosită, îmbătrânită, demotivată nu poți face niciun fel de reforme sustenabile, nu poți face saltul necesar economic, social și administrativ pentru a fructifica oportunitatea extraordinară a procesului de aderare la Uniunea Europeană, deschis prin decizia Comisiei Europene din 23 iunie 2022. Avem nevoie de soluții extraordinare pentru a rezolva problema social-demografică, extrem de acută și de dureroasă pentru viabilitatea unui proiect național în Republica Moldova.

Noi vom căuta dialog, pentru că ideea de unitate pe care am înscris-o în denumirea partidului ne obligă să-l căutăm chiar și atunci când există șanse puține să-l găsim cu ușurință. Nu ne vom așeza la masă niciodată, însă, cu trompetele Kremlinului ori cu ciorile vopsite ale unor grupuri antiromânești cleptocratice.

„Sunt convins că putem ajunge la un Pact Snagov dacă vom avea unitate, cerbicie și încredere în puterile întremătoare ale credinței”

S-a discutat în ultimul timp tot mai apăsat despre necesitatea unui „Pact tip Snagov”, după modelul românesc din 1995. Nu este încă foarte clar dacă acesta ar trebui să fie pe integrarea europeană, pe reUnirea cu România sau poate chiar pe aderarea la NATO. De fapt, vorbim aici despre un proiect de țară, care să poată coagula un larg consens public și să poată strânge toate energiile necesare, inclusiv politice. Cum vedeți dumneavoastră un astfel de pact în variantă moldovenească?

Fiecare dintre aceste teme care pot furniza coeziune și unitate în acțiuni pot fi la fel de valoroase în tandem ori separat. Să luați în considerare însă că partidul CUB este, se pare, singurul partid proeuropean care declară răspicat susținerea sa pentru aderarea la NATO și nu doar proclamă acest obiectiv, dar are și capacitatea de a implementa acest obiectiv. În CUB avem un Comitet de securitate, apărare și ordine publică (SAOP) din care fac parte militari de carieră, persoane care au avut o experiență excelentă în Ministerul Afacerilor Interne și armată, în rang de colonei și chiar patru generali. Mai ales în situația regională de insecuritate, expertiza lor pentru orice viitoare guvernare este esențială.

Având viziune, fiind motivați și înțelegând mult mai bine decât alții ce înseamnă securitate colectivă și garanții de securitate, noi, cei de la CUB, putem construi consens public și putem strânge energiile de care avem nevoie pentru a ieși din impasul jumătăților de măsură în care se găsește actuala guvernare. Și da, cred că un Pact de tip Snagov poate fi replicat în Republica Moldova cu multă răbdare și înțelepciune. Sunt convins că putem ajunge la un Pact Snagov, dacă vom avea unitate, cerbicie și încredere în puterile întremătoare ale credinței.

Vă mulțumesc, domnule profesor Igor Munteanu, în numele redacției Ziarului NAȚIONAL și al cititorilor săi, și vă dorim succes în misiune pe care v-ați asumat-o!

Igor Munteanu este licențiat în 1989 în Jurnalism și Științele Comunicării la USM apoi, în 1992, magistru în Analize politice și administrație la SNSPA România (prima promoție), doctor în drept public în 2002. Consultant superior pe lângă Președinția Republicii Moldova, expert independent al Consiliului Europei, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova în SUA, Canada, Mexic și Brazilia. Cadru didactic – conferențiar – la ASEM, fondator și conducător al IDIS – Viitorul, redactor-șef adjunct al revistei Arena Politicii, domnul Igor Munteanu este și autorul unor monografii scrise în R. Moldova și în străinătate în domeniul administrației publice, politică externă, conflicte regionale, tranziție și bună guvernare. Deputat între februarie 2019 – iulie 2021, fondator și președinte al partidului Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB) din 5 noiembrie 2022.