INTERVIU cu Dorin Drăguțanu: De ce CADE LEUL și care este cel mai mare PERICOL în sistemul bancar pentru 2014

Dorin Drăguțanu susține că prognozele BNM indică faptul că ritmul de creștere a prețurilor în următoarele patru trimestre se va micșora

Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Dorin Drăguțanu, explică într-un interviu acordat în exclusivitate Ziarului NAȚIONAL ce a dat peste cap prognozele sale valutare, cine face legea pe piața bancară din R. Moldova și ce pericole ne așteptată, în 2014, în sectorul financiar-bancar.

Domnule guvernator, la începutul acestui an, ați declarat de mai multe ori că leul se va aprecia față de valutele de referință în primăvară. Ce a dat peste cap prognozele dvs.?

Așteptările BNM cu privire la evoluția cursului leului față de dolarul SUA de la începutul anului se bazau pe datele disponibile la acel moment și de evoluțiile istorice sezoniere de pe piața valutară, care se repetau an de an.

Este bine cunoscut faptul că cererea de valută este mai mare în perioada rece a anului, în special din cauza importurilor mai mari de resurse energetice. După finalizarea sezonului de încălzire, odată cu achitarea facturilor aferente de către consumatori și convertirea de către importatori a leilor disponibili în valută străină, cererea de valută din partea importatorilor se diminua.

Totodată, istoric vorbind, oferta de valută din partea persoanelor fizice era mai mică în primul trimestru al anului, dar creștea treptat în al doilea trimestru și ajungea la nivelul maxim în trimestrul trei sau patru.

Din păcate, evoluția de pe piața valutară din primul semestru 2014 nu a urmat întocmai traiectoria obișnuită care s-a înregistrat de foarte mulți ani, iar situația economică din regiune s-a agravat mai mult decât am anticipat. Oferta netă de valută din partea persoanelor fizice a început să-și revină doar la sfârșitul lunii iunie, iar importatorii de resurse energetice au procurat în trimestrul doi mai multă valută străină ca de obicei, îndeosebi din cauza procurărilor mai mici din primul trimestru.

Astfel, a avut loc o depreciere a leului față de dolarul SUA cu 6,9 la sută. Evoluția leului față de euro a urmat în general trendul față de dolarul SUA.

Pe lângă factorii pur economici, evoluția atipică de pe piața valutară locală a fost puternic influențată în prima jumătate a anului de așteptările negative ale agenților economice și ale populației, alimentate de agravarea situației din Ucraina, restricțiile comerciale așteptate și ulterior impuse de Rusia, apropierea alegerilor parlamentare și trendul îndelungat de depreciere a monedei naționale.

De ce nu se apelează mai des la rezerva valutară pentru a remedia situația?

Rolul rezervelor valutare este de a atenua șocurile masive asupra cursului de schimb, și nu de a menține cursul de schimb la un anumit nivel. Trebuie de înțeles că, prin vânzarea masivă de valută, se poate influența pe termen scurt cursul valutar. Dar în final, după epuizarea rezervelor valutare, cursul valutar evoluează după cum o cer fundamentele economice, iar piața valutară poate scăpa de sub control. Într-o astfel de situație, șocurile valutare ulterioare au o putere mult mai mare, iar daunele și pierderile aduse economiei sunt mult mai drastice.

BNM gestionează evoluțiile de pe piața valutară într-un mod flexibil, păstrând echilibrul între volumul intervențiilor valutare și atenuarea fluctuațiilor excesive ale cursului de schimb pe termen foarte scurt.

Totuși, BNM a vândut de la începutul anului până pe 7 iulie 157 de milioane dolari SUA. Scopul acestor intervenții a fost, în special, de a furniza lichiditatea necesară de valută pentru buna funcționare a pieței valutare și de a atenua așteptările negative ale agenților economici și ale populației.

Chiar și după aceste intervenții, rezervele valutare constituie peste 2,7 miliarde de dolari SUA, ceea ce reprezintă un suport fundamental pentru economia autohtonă în cazul altor șocuri externe.

Ce prognoze puteți face acum pentru piața valutară din R. Moldova?

BNM nu are vreo țintă sau vreun obiectiv cu privire la cursul valutar, deși cursul de schimb este important pentru procesul de țintire a inflației. În caz de strictă necesitate, noi suntem gata să intervenim pe piața valutară.

Obiectivul fundamental al BNM este asigurarea și menținerea stabilității prețurilor. Dar acest obiectiv nu presupune menținerea neschimbată a prețurilor sau chiar scăderea acestora. Obiectivul BNM este de a menține o creștere moderată și stabilă pe termen lung a nivelului general al prețurilor. În luna iunie 2014, inflația anuală a constituit 5 la sută. Prognozele BNM indică faptul că ritmul de creștere a prețurilor în următoarele patru trimestre se va micșora. Astfel, deși observăm o depreciere a monedei naționale, inflația rămâne sub control.

În ceea ce privește piața valutară, observăm că situația se stabilizează. Oferta netă de valută de la persoanele fizice se menține stabilă, cu tendințe de creștere. Cererea de valută din partea agenților economici revine la parametrii normali.

Recent, în cadrul unei emisiuni TV, fostul premier Ion Sturza declara că, azi, 70% din sistemul bancar, active și pasive, este deținut de companii din Rusia și că sistemul bancar se află în mâinile a două grupări, una, care are aproximativ 55%, adică trei bănci, și o altă grupare cu 15%, care deține alte trei bănci. Cum comentați aceste informații?

Nu voi comenta spusele dlui Sturza. Noi la BNM operăm cu informații concrete. Datele raportate de băncile comerciale la 31 mai 2014 indică faptul că investițiile directe din Italia, în capitalul social al băncilor, reprezintă 36,3 la sută, din România - 22,6 la sută, din Germania - 11,7 la sută, din Marea Britanie - 7 la sută și din Federația Rusă - 6 la sută. Celelalte țări au o pondere de sub 5 la sută. Din evidențele noastre, există doar o singură bancă de mărime mică ce este controlată indirect de acționari din Federația Rusă. Băncile mari au investitori din Federația Rusă, dar aceștia nu dețin controlul. Bineînțeles, există o serie de probleme legate de lipsa de transparență a acționarilor băncilor, cum ar fi folosirea companiilor sau a persoanelor-„paravan”, nedeclararea beneficiarului efectiv al acțiunilor și activității concertate și nedeclarate ale acționarilor cu cote mici în capitalul băncilor. Este o problemă veche, iar BNM depune eforturi să o elimine. Dar dacă cineva deține informații concrete și veridice cu privire la beneficiarii efectivi ai băncilor, cu care BNM să poată merge în instanța de judecată, îi rugăm să ne informeze și pe noi.

De asemenea, datele disponibile indică faptul că mai puțin de 10 la sută din activele și obligațiunile pe sector pot fi asociate cu clienți din Federația Rusă.

După tranzacțiile de acțiuni de la „Banca de Economii”, „Moldova Agroindbank”, „Victoriabank”, avem o schimbare de garnitură în sistemul bancar?

Lipsa de transparență a structurii acționarilor la unele bănci rămâne o problemă gravă, care afectează întregul sector bancar. Cunoașterea beneficiarului efectiv al acțiunilor emise de bănci nu este un moft al BNM. Pe termen lung, această problemă va încetini dezvoltarea sectorului bancar și, implicit, a economiei naționale. Instituțiile financiare internaționale (BERD, Banca Mondială, EFSE etc.) au stopat practic acordarea de noi finanțări ieftine și pe termen lung băncilor ale căror acționari efectivi nu sunt cunoscuți.

Mă bucur că BNM e sprijinită de Guvern și Parlament în efortul de a rezolva această problemă. Recent, au fost adoptate un șir de amendamente legislative care au menirea de a spori capacitatea BNM de a implementa efectiv și prompt legislația bancară.

Cum vă explicați faptul că ratele dobânzii la credite sunt mult mai înalte în R. Moldova față de cele din alte state?

Ratele dobânzilor la creditele bancare în lei sunt corelate cu nivelul ratei inflației, costul resurselor atrase de către bănci și prima de risc. Ratele dobânzilor la depozitele în lei au scăzut în cinci ani de la 17 la 7,4 la sută, iar la creditele în lei de la 19 la 10 la sută. Prima de risc rămâne încă destul de ridicată, ținând cont de problemele economice structurale persistente.

Într-adevăr, în comparație cu unele țări din regiune sau țările dezvoltate, ratele dobânzilor la credite par ridicate. Dar dobânzile sunt în continuă scădere pe parcursul ultimilor cinci ani și mai mici decât în majoritatea statelor din CSI. Nivelul dobânzilor este dictat de condițiile pieței. Dacă ne dorim dobânzi mai mici la credite, atunci trebuie să convingem deponenții să accepte dobânzi mai mici la depozite. Dar deponenții nu vor accepta o dobândă la depozite mai mică decât rata inflației. Prin urmare, condiția principală pentru reducerea vizibilă a ratelor la credite este asigurarea unei inflații anuale mici și stabile pe termen mediu. Anume acesta este obiectivul fundamental al BNM.

Care e cel mai mare pericol pentru R. Moldova în 2014, în domeniul gestionat de dvs.?

Anul acesta este un an dificil pentru Republica Moldova. Tensionarea situației din regiune și deteriorarea relațiilor comerciale cu Federația Rusă influențează negativ așteptările economice ale agenților economici și ale populației. Cererea internă se temperează, ceea ce creează presiuni dezinflaționiste și răcește activitatea economică. În anul curent este imperativă coeziunea tuturor factorilor de decizie pentru a menține premisele necesare pentru adaptarea cât mai rapidă și cu costuri cât mai mici a economiei naționale la noile realități.

Vă mulțumim!