INOVAȚIE // Agricultorul care știe CUM produsele timpurii de import pot fi ÎNLOCUITE cu cele autohtone

Producătorii moldoveni au descoperit metoda care îi ajută să își vândă produsele la piață odată cu importatorii de fructe și legume din țările exotice

Stă solemn în fața copiilor cu ochi curioși și le dezleagă tainele muzicii, iar peste câteva ore mâinile lasă alergatul jucăuș de pe notele muzicale și se pierd în tufele de zmeură și căpșune. Toți locuitorii din Chișcăreni, Sângerei, îl cunosc pe Anatol Spânu, care alături de frumoasa sa familie dezvoltă de mai bine de două decenii o frumoasă afacere cu zmeură, căpșuni, livadă de pruni și vie. „Noi am ales numai delicatese”, spune vesel Anatol Spânu.

Fermierul cu talent

Căpșunele sunt preferatele și fermierul înzestrat cu harul de a dărui muzică susține că este un norocos, pentru că a descoperit „secretul” care face din această activitate o afacere prosperă. Crește două soiuri de căpșune despre care spune că „dăruiesc niște fructe atât de dulci și aromate, de parcă ar fi nectarul zeilor”. Este vorba de „Marmelad” și „Victoria”.

„Soiurile remontate nu sunt atât de dulci, iar aceste două soiuri nu fac roadă permanent, ci doar pe un termen de peste o lună. Să vedeți ce frumusețe iese de sub plante. Sunt roșii, mășcate, iar când guști din ele ți se pare că ai în față cel mai delicios desert. Dar ce magiunuri ies din aceste căpșune”, zice fermierul de la Chișcăreni, care susține că nu exagerează niciun pic, fructele fiind apreciate de cumpărători din toate colțurile R. Moldova.

„Îmi ziceau că mint despre căpșune”

Totuși, Anatol Spânu susține că vestea că are căpșune cu un gust deosebit s-a răspândit atunci când a reușit să iasă pe piață cu fructe în aceeași perioadă când tarabele sunt invadate de fructe și legume de import. „Utilizăm agrilul care grăbește coacerea căpșunelor cu două-trei săptămâni. Este vorba despre o pânză foarte subțire, poroasă. De sub această haină călduroasă și protectoare căpșunele cresc ca prin miracol. Când am ieșit prima dată în piață să vând căpșunele timpurii, toți se apropiau de mine și îmi spuneau că mint când le ziceam că sunt fructe crescute aici. Eu aveam și înregistrare video cu tot procesul de creștere. Am avut și noroc cu niște clienți fideli, care m-au ajutat să-i conving pe iubitorii de căpșune că nu este neapărat ca să cumpere în această perioadă doar fructe și legume aduse din Turcia. Ele pot crește și la noi cu același succes, fiind mai curate și mai sănătoase”, susține fermierul.

Pânza-minune care grăbește coacerea

Anul trecut, agrilul a acoperit într-un mod diferit de alți ani cele trei parcele cu căpșuni de la Chișcăreni, care se întind pe un hectar de pământ. Nu au fost acoperite simultan ca în ceilalți ani: prima în perioada 25-28 martie, a doua – pe 1 aprilie, iar a treia – pe 5 aprilie. „Căpșunele rodesc pe rând și astfel asigură un proces continuu. Ceea ce trebuie de știut din prima este că pământul trebuie foarte bine prelucrat, afânat și curățat de plante uscate înainte de a plasa agrilul. De exemplu, dacă această folie este instalată pe 1 aprilie, atunci în mai sau în mijlocul lunii mai căpșunele sunt gata de comercializare”, susține Anatol Spânu.

Potrivit producătorului, agrilul face ca afacerea să „fie plăcută și parfumată” ca și fructele, datorită faptului că își scoate fructele la tarabă odată cu toți comercianții care le aduc din țările cu o climă mai blândă. „Anul trecut am vândut angro cu 45-55 de lei kilogramul de căpșune, iar după puțin timp au ieșit toți producătorii autohtoni mari, care vindeau angro și cu 15 lei kilogramul”, a menționat agricultorul.

„De ce să avem piața invadată cu fructe timpurii din alte țări?”

Anatol Spânu susține că împreună cu familia sa crește o afacere frumoasă în agricultură și chiar predă lecții de câțiva ani, în cadrul unui program, celor care vor să lanseze o activitate privind creșterea căpșunilor. „De ce să avem piața invadată cu fructe și legume din alte țări? Nu cred că fermierii de acolo sunt mai pricepuți sau mai harnici ca noi. Mulți tineri vin acasă după ce au muncit peste hotare și îmi telefonează să afle mai multe despre cum să inițieze o afacere în agricultură. Sunt sigur că vom avea rezultate frumoase, fiindcă agricultura este ca muzica – o artă pe care doar dacă o iubești devine un izvor al adevăratelor opere de artă”, spune visător fermierul de la Chișcăreni.

Profesorul de muzică se arată convins că, în timp, agrilul va deveni o tehnologie tot mai des întâlnită în gospodăriile agricole din R. Moldova.

Cât costă și cum poate fi utilizată folia microporoasă

Cea mai nouă metodă de producere a legumelor și fructelor bacifere extra-timpurii este protejarea acestora de la plantare cu folia microporoasa de tip agril. Cu folia microporoasă, plantele beneficiază pe tot timpul acoperirii de o creștere a temperaturii la sol cu 3-5°C. Prin folia microporoasă trece și aerul, și apa, neexistând riscul de asfixiere sau uscare a plantelor ca în cazul tunelelor cu folie.

Agrilul are diferite densităţi şi are, neapărat, proprietăţi antiultraviolete. Materia primă din care se produce nu conţine şi nu emite substanţe toxice. Materialul asigură atât creșterea ecologică, cât şi un înalt randament economic, deoarece plantele protejate cresc rapid, se dezvoltă bine şi au un aspect sănătos. Rata de germinare a plantelor, comparativ cu cele neacoperite cu agril, creşte cu 15-20%. Pe suprafeţele acoperite cu agril se menţine umiditatea solului. Sub agril se formează un spaţiu închis, o lume mică şi confortabilă, cu o microclimă, o circulaţie uniformă a aerului - ideale pentru creşterea şi dezvoltarea plantelor. Costul unui metru pătrat de folie de agrilvariază în R. Moldova de la 2 lei la 3,4 lei, în funcție de mai mulți parametri. Se produce agrilul de diferite

grosimi:17 gr/m.p.; 19 gr/m.p.; 23 gr/m.p. şi 50 gr/m.p.;

lăţimi:0,8 m; 1,07 m; 1,6 m; 3,2 m; 4,2 m; 6,35 m; 10,50 m; 12,65 m;

lungimi: 100 m; 250 m.