Inima lui Pavel Borș. A lăsat Franța pentru a profesa medicina în R.Moldova

Chemarea neamului // Deși o ducea bine în Franța, după zece ani de „pribegie”, un medic cardiochirurg a ales să se întoarcă, totuși, în R. Moldova

La o ușă de la etajul 13 al Spitalului Republican din municipiul Chișinău este format un rând de pacienți nerăbdători să intre în biroul „doctorului inimii lor”. Tăcut, modest, dar săritor la nevoie. Așa e unul dintre puținii medici care, după zece ani de muncă în sistemul medical francez, a decis să se întoarcă în țara de baștină, R. Moldova, să trateze inimile conaționalilor săi. Vorbim despre medicul Pavel Borș, cardiochirurgul care a profesat această meserie în mai multe spitale din Paris și insula franceză Reunion din Oceanul Indian în perioada anilor 2002-2012.

A plecat în Franța să învețe o altfel de medicină

Acum 14 ani, la fel ca mulți alți medici moldoveni, Pavel Borș a ales drumul pribegiei în căutarea unei vieți mai bune. A plecat în Franța, pentru că era copleșit de cultura și limba franceză. Ceea ce l-a determinat cel mai mult să ajungă peste hotare a fost dorința de a învăța medicina avansată, spune medicul.

„Nu este un secret că țările cu o economie dezvoltată au și o medicină dezvoltată, o medicină dotată cu materiale sofisticate și, respectiv, cu niște rezultate care sunt net superioare celor pe care le-am văzut noi în fosta URSS și în R. Moldova. Dovada este speranța de viață, care este cu 15 ani mai ridicată în Franța. Mai avem mult de lucrat pentru a atinge, de exemplu, și indicii natalității infantile din Franța”, compară medicul cardiochirurg.

A luat totul de la zero

Nu i-a fost ușor, pentru că, ajuns acolo, a trebuit să ia totul de la zero. A făcut studii postuniversitare la Paris și a trebuit să demonstreze că are cunoștințele necesare să profeseze această meserie, atunci când trebuia să convingă angajatorul să semneze contractul de muncă ori să-l prelungească.

„A fost greu, dar mă simțeam bine și niciodată nu m-am plâns. Noi, moldovenii, suntem altfel. Oricine ar veni în R. Moldova, îl primim cu brațele deschise. În toată lumea, acest lucru are loc altfel - ești primit rece, dar, dacă demonstrezi că ești cineva, se deschid și devin prieteni adevărați. Am fost primit cu reticență, dar cu timpul mi-am făcut mulți prieteni și menținem legătura și acum, după aproape patru ani de când m-am întors”, ni se destăinuiește Pavel Borș.

Potrivit cardiochirurgului, sistemul francez este foarte atractiv și îți oferă platformă să te manifești și să crești, bineînțeles, dacă ai talent și muncești cu dăruire.

A trebuit să-și recâștige acolo și familia, care a venit la el abia după cinci ani. „Familia a trebuit să o merit cu mine doar după cinci ani – ani în care am muncit asiduu și a trebuit să demonstrez că nu sunt cu nimic mai prejos decât ei. Trebuie să recunoaștem, peste hotare se muncește mult mai mult decât o fac moldovenii. Noi încă trăim bine după felul cum muncim”, zâmbește medicul.

Nu-i pare rău că s-a întors acasă

Nu regretă pentru nicio clipă că a ales Franța, dar nici faptul că s-a întors acasă, deși a trebuit să ia și aici totul de la zero. Unul dintre motivele care l-a determinat să ajungă înapoi în țară a fost faptul că nu putea admite ca, peste noapte, Pavel Borș să devină francez.

„Îmi iubesc neamul, suntem cu sânge de român și, oricât de mult aș iubi Franța, dar nu pot să devin francez peste noapte”, susține Pavel Borș.

„Francezii mi-au spus că cei care pleacă greșesc de două ori - prima dată când pleacă și a doua oară când revin. Nu-mi pare rău că am plecat. Am întâlnit oameni minunați acolo de la care am învățat multe lucruri și o medicină performantă. Nu-mi pare rău nici că m-am întors aici, deși nu a fost o revenire ușoară. Chiar dacă am avut munciți aici 15 ani, a trebuit s-o iau de la capăt. Trebuie să menționez aici aportul fostului ministru al Sănătății, Andrei Usatâi, care m-a ajutat să mă reangajez. A trebuit să-mi recapăt autoritatea. Recunosc că foarte mult m-a ajutat și bagajul meu de cunoștințe, experiența de peste hotare. Sigur, în absența mea a fost progres, fiindcă nu sunt persoane de neînlocuit, dar sunt încă multe de făcut și m-am întors anume cu convingerea de a face ceva”, ne spune medicul.

„Fie pâinea cât de rea, tot mai bună-n țara ta”

Tot ceea ce a prins în sistemul francez medical încearcă să pună în aplicare aici, acasă. „La toți medicii stagiari le spun că fie pâinea cât de rea, tot mai bună-n țara ta. Da, sunt de acord, trebuie să meargă la stagieri peste hotare, dar să nu uite să se întoarcă de unde au pornit și să pună în practică ceea ce au învățat. Avem o țară foarte frumoasă și oameni minunați. Credeți-mă, am vizitat mai multe țări, dar ceea ce avem noi e de-a dreptul fermecător. Bineînțeles, există la mijloc și interesul material. Dar cred că specialiștii de aici fug mai mult nu din cauza sărăciei, dar de alte probleme care le otrăvesc viața. Totuși, din banii puțini pe care îi are, Ministerul Sănătății face ceva bun pentru sistemul sănătății din țară”, este de părere Pavel Borș.

Cardiochirurg și scriitor

Dacă meseria pe care o practică însănătoșește inimile, textele pe care le scrie le alină. Acum doi ani, Pavel Borș a scos de sub tipar romanul „Credo”, iar acum așteaptă să vadă lumina tiparului un alt roman - „Stranierii”. „De ce Credo”? Pentru că prezintă trăirile, experiența și peripețiile mele din Franța. Aceeași istorie o cuprinde și romanul „Stranierii”, care redă povestea de viață a moldovenilor din străinătate într-un alt stil, unul mult mai pragmatic”, conchide medicul cardiochirurg Pavel Borș.