VIDEO // În România a început să se cultive Arborele miraculos sau copacul lui Dumnezeu. Planta este extrem de prețioasă pentru că se poate folosi de la ea totul, de la rădăcină până la ultima frunză

Pe dealurile submontane ale Himalayei cresc nişte arbori cu înălţimi între cinci şi şi zece metri, cu ciorchini de mici frunze ovale şi de flori delicate şi parfumate de culoare crem. Aceştia sunt Moringa oleifera – de departe cel mai cultivat dintre cele 14 specii ale genului Moringa, cunoscut ca ‘arbrele miraculos’.

“Se numeşte ‘arborele miraculos’ deoarece fiecare parte din el are proprietăți benefice”, ne spune Balbir Mathur, preşedinte al Trees for Life International^w1, o organizaţie non-profit din SUA care furnizează asistenţă pentru cultivarea pomilor fructiferi, printre care şi moringa. „Rădăcinile, frunzele, coaja, frunctele şi seminţele – totul. Lista este nesfârşită.”

Relatările din presă despre miracolele natuale ale copacului pot fi exagerate, dar el chiar are anumite proprietăţi impresionante. Fiind originar din India, dar răspândit acum şi în Asia, Africa şi America Latină, arborele moringa a fost folosit de secole în ţările în curs de dezvoltare, utilizarea sa acoperind: medicina tradiţională, alimentaţie, ulei de gătit, pesticid naturale, detergent domestic, biocombustibil, si chiar si pentru alimentație, cu gust de carne.

Aceasta planta este extrem de pretioasa pentru ca putem sa folosim de la ea totul, de la radacina pana la, ultima frunza.

“Copacul lui Dumnezeu” sau “cel care nu moare nicioada”, Moringa Oleifera este vazut de mii de ani ca un aliment de locuitorii din zonele inalte ale Himalayei. Ii apreciaza in egala masura: frunzele, pastaile, semintele, fructele si radacina.

Moringa are de 7 ori mai multa vitamina C decat portocalele, de patru ori mai multa vitamina A decat morcovii si 4 ori mai mult calciu decat laptele. In plus, are de 3 ori mai mult potasiu decat bananele, de 3 ori mai multa vitamina E decat migdalele si de 3 ori mai mult fier decat spanacul.

De asemenea, in substantele pe care le secreta planta au fost identificati aproape 100 de nutrienti, si 46 de antioxidanti dar si componente anti-inflamatorii. Moringa se cultiva pe suprafete mari in India, Thailanda, Filipine, Taiwan, America Centrala, Caraibe, Africa sau Hawaii.

Specialistii de la Statiunea de Cercetare pentru Legumicultura din Buzau au reusit sa aduca planta si in Romania. Ei afirma ca poate fi cultivata ca planta anuala in camp sau planta perena in spatii protejate. Specialistii spun si ca Moringa poate in inlocui carnea in alimentatie pentru ca este foarte bogata in aminoacizi.

Supranumită, ”Arborele vieții” a ajuns la Stațiunea din Buzău acum doi ani, fiind plantat și îngrijit de anula cesta de către ing. Costel Vânătoru, care se ocupă de aclimatizarea lui.

„Am documentat proprietățile Moringa Oleifera și am decis să încercăm aclimatizarea sa în România. Proprietățile vaste și domeniile multiple de utilizare ne-au convins să demarăm acest proiect. Transformarea sa în plantă perenă autohtonă ar fi o realizare majoră care ar deschide noi drumuri în multe domenii în țara noastră. Am început în urmă cu doi și am atins rezultate semnificative. Anul acesta e foarte important, întrucât vom afla dacă Moringa, cultivat în aer liber, va trece peste iarnă. Conform rezultatelor actuale, estimez că vom înregistra un nou succes. Scopul nostru este să îl transformăm într-o plantă perenă, în România fiind momentan doar anuală. Deci am reușit să îl adaptăm solului autohton”, a declarat în exclusivitate pentru Super-Hrana.ro, dr. ing. Costel Vânătoru.

„Este nevoie de o perioadă de aproximativ cinci ani până când vom fi siguri că vorbim de o plantă perenă. Până atunci, Moringa poate fi cultivat de oameni, în casă sau spații protejate, în ghiveci. Sfatul este să fie întreținut, tuns, pentru a nu-i da voie să se înalțe prea mult și pentru a stimula apariția lăstarilor. Moringa crește până la 12 metri înălțime”, ne-a explicat dr. ing. Costel Vânătoru.

Studiile efectuate până în acest moment indică faptul că frunzele sunt cele mai hrănitoare părți din Moringa. Există rezultate care indică o acțiune benefică împotriva radicalilor liberi din organism prin prezența antioxidanților beta caroten, beta sitosterol, quercerină sau kaempferol.

Fitosterolii din Moringa împiedică absorbția colesterolului la nivel intestinal, iar acidul clorogenic încetinește eliberarea glucozei în sânge, protejează retina și scade tensiunea arterială. Niazimicina, niazinina și niaziminina sunt compuși care influențează tensiunea arterială de asemenea, dar care, în doze mari, pot deveni toxici.

Au fost dovedite, de asemenea, efectele antibacteriene sau antivirale ale consumului de Moringa, în special în lupta cu virusul hepatitei B. De asemenea, celulele canceroase în cazul cancerului ovarian, de colon cervical sau pancreatic sunt reduse sau înmulțirea lor este încetinită.

O altă proprietate a arborilor Moringa oleifera a stârnit curiozitatea cerecetătorilor: seminţele de moringa, strivite, pot purifica apele murdare. Această utilizare ar putea salva vieţi omeneşti: Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că aproximativ 1,6 milioane de oameni mor anual din cauza apei nesigure şi a condiţiilor precare de igienă.

Purificarea apei este în principiu un proces în două faze: iniţial apa este curăţată prin eliminarea de particule de genul substanţelor minerale, reziduuri de plane şi bacterii. Pentru că nu toate particulele se decantează pe fundul recipientului, se adaugă agenţi coagulanţi care ajută la conglomerarea particulelor. A doua fază este dezinfecţia, care omoară agenţii patogeni rămăşi, şi pentru care se folosesc compuşi cloruraţi, ozon, hidrogen sau razele ultraviolete.

Surse selective: stirileprotv.ro; scienceinschool.org, super-hrana.ro