ICCJ decide soarta procesului cu Guvernul pentru plata restanțelor salariale de 5 miliarde lei către magistrați

Înalta Curte de Casație și Justiție urmează să se pronunțe joi în dosarul câștigat în primă instanță împotriva Ministerului Finanțelor și a Guvernului, dosar ce vizează neplata unor drepturi salariale restante către magistrați.

Cauza se află în faza de recurs, după ce, pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea introdusă de Înalta Curte de Casație și Justiție. Instanța a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să achite drepturile salariale restante ale magistraților, inclusiv prin rectificare bugetară, dacă va fi necesar.

Miza financiară a acestui proces este de aproximativ 5 miliarde de lei.

În aceeași hotărâre, Curtea de Apel București a stabilit că Guvernul și Ministerul Finanțelor trebuie să pună în executare decizia în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii instanței. Pentru fiecare zi de întârziere sunt prevăzute penalități de 1%, precum și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere.

În timpul ședinței de judecată de joi, reprezentantul Guvernului a solicitat sesizarea Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate privind anumite articole din legea contenciosului administrativ. Executivul vrea să afle dacă o instanță poate impune Guvernului alocări bugetare suplimentare și dacă este constituțional ca instanțele să stabilească drepturi salariale peste plafoanele prevăzute în legea bugetară.

Totodată, Guvernul a cerut sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară și a solicitat suspendarea procesului până la pronunțarea unei decizii de către CJUE.

La dezbaterile pe fond, reprezentantul Executivului a invocat nelegalitatea hotărârii Curții de Apel din 5 mai. El a arătat că decizia obligă Guvernul să aloce fonduri unei categorii profesionale anume și a susținut că termenul de 10 zile pentru punerea în executare a hotărârii este excesiv de scurt.

Completul format din trei judecători a anunțat că va pronunța soluția în acest dosar peste două săptămâni, respectiv la data de 23 iulie.

Anterior, pe 2 iulie, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că a decis sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție, în legătură cu plata restanțelor salariale din domeniul Justiției.

'Un aspect pe care l-am decis în ședința de guvern a fost sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție. De ce am fost nevoiți să facem acest lucru? Pentru că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice. Sarcina puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a interpreta și de a aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juriștilor Guvernului, instanța își depășește sfera de competență atribuită constituțional pentru că, potrivit Legii 500 din 2002 privind finanțele publice și Codului administrativ, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea sumelor din fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive și suverane ale puterii executive și legislative', declara Bolojan.

Proiectul de buget înaintat Parlamentului de Ministerul Finanțelor, în luna martie, prevedea pentru Înalta Curte, în anul 2026, aproape 5 miliarde de lei (circa 1 miliard de euro), ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 50% față de anul anterior. Sumele suplimentare erau destinate acoperirii unor drepturi salariale restante, rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.

Aceste restanțe au apărut după ce, în 2023, Înalta Curte și Parchetul General au decis majorarea salariilor judecătorilor și procurorilor cu 25%, pentru a se alinia unor decizii ale altor instanțe. Majorarea se aplică retroactiv, începând cu anul 2018.

Guvernul a hotărât însă amânarea unei părți din aceste plăți. Fondurile au fost redirecționate către un pachet de ajutoare sociale în valoare de 1,1 miliarde de lei, promovat de PSD.

În cererea de chemare în judecată, semnată de președinta instanței, Lia Savonea, Înalta Curte arată că neplata sumelor restante afectează dreptul de proprietate al judecătorilor, care dețin titluri executorii neexecutate de mai bine de zece ani. Totodată, instanța supremă acuză Guvernul că încalcă principiul separării puterilor în stat și că subminează legitimitatea instanțelor.