ÎCCJ decide pe 23 iulie soarta restanţelor salariale ale magistraţilor, Guvernul invocă un conflict constituţional pentru plata celor 5 miliarde de lei

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează să se pronunţe în dosarul câştigat în primă instanţă împotriva Guvernului, privind neplata unor drepturi salariale restante către magistraţi.

Joi, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va da o decizie în procesul pe care l-a câştigat iniţial în faţa Guvernului şi a Ministerului Finanţelor, dosar ce vizează neplata unor drepturi salariale restante ale magistraţilor, drepturi apărute în urma unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătoreşti.

Cauza se află în faza de recurs, după ce, la 5 mai, Curtea de Apel Bucureşti a admis acţiunea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a obligat Guvernul şi Ministerul Finanţelor să achite drepturile salariale restante ale magistraţilor, inclusiv prin rectificare bugetară, dacă este necesar.

Miza acestui proces este estimată la aproximativ 5 miliarde de lei.

În aceeaşi hotărâre, Curtea de Apel Bucureşti a stabilit că Guvernul şi Ministerul de Finanţe trebuie să pună în executare decizia în cel mult 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii, în caz contrar urmând să suporte penalităţi de 1% pentru fiecare zi de întârziere, precum şi o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de neexecutare.

În timpul şedinţei de joi, reprezentantul Guvernului a solicitat sesizarea Curţii Constituţionale cu o excepţie de neconstituţionalitate privind anumite articole din legea contenciosului administrativ. Executivul doreşte să afle dacă o instanţă poate obliga Guvernul să efectueze alocări bugetare suplimentare şi dacă este constituţional ca instanţele să stabilească drepturi salariale peste limitele bugetare prevăzute de lege.

Totodată, Guvernul a cerut sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară şi a solicitat suspendarea procesului până la pronunţarea unei decizii de către CJUE.

La dezbaterile pe fond, reprezentantul Executivului a contestat legalitatea hotărârii Curţii de Apel din 5 mai, motivând că aceasta obligă Guvernul să aloce fonduri unei categorii profesionale distincte. De asemenea, a susţinut că termenul de 10 zile pentru punerea în aplicare a deciziei este excesiv de scurt.

Completul de trei judecători a anunţat că va pronunţa o soluţie în acest dosar peste două săptămâni, adică în data de 23 iulie.

La 2 iulie, premierul interimar Ilie Bolojan a comunicat că a decis sesizarea Curţii Constituţionale pentru soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în legătură cu plata restanţelor salariale din sistemul de Justiţie.

"Un aspect pe care l-am decis în şedinţa de guvern a fost sesizarea Curţii Constituţionale pentru soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. De ce am fost nevoiţi să facem acest lucru? Pentru că instanţa de judecată s-a substituit puterii executive şi legislative în materie bugetară şi a gestionării finanţelor publice. Sarcina puterii judecătoreşti, conform legii şi Constituţiei, este de a interpreta şi de a aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juriştilor Guvernului, instanţa îşi depăşeşte sfera de competenţă atribuită constituţional pentru că, potrivit Legii 500 din 2002 privind finanţele publice şi Codului administrativ, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare şi alocarea sumelor din fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive şi suverane ale puterii executive şi legislative", declara Bolojan.

Proiectul de buget transmis Parlamentului în luna martie de Ministerul Finanţelor prevedea pentru Înalta Curte, în 2026, aproape 5 miliarde de lei (1 miliard de euro), ceea ce înseamnă o creştere de aproximativ 50% faţă de anul anterior. Această majorare era destinată achitării drepturilor salariale restante, rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătoreşti.

Restanţele au apărut după ce, în 2023, Înalta Curte şi Parchetul General au decis majorarea salariilor judecătorilor şi procurorilor cu 25%, pentru a se alinia unor decizii ale instanţelor. Această majorare se aplică retroactiv, începând cu anul 2018.

Guvernul a ales însă să amâne o parte din plăţile datorate magistraţilor, redirecţionând fondurile către un pachet de ajutoare sociale în valoare de 1,1 miliarde de lei, promovat de PSD.

În cererea de chemare în judecată, semnată de preşedinta Înaltei Curţi, Lia Savonea, instanţa supremă susţine că neplata sumelor restante le afectează judecătorilor dreptul de proprietate, întrucât aceştia deţin titluri executorii neexecutate de peste zece ani. Instanţa mai acuză Guvernul că încalcă principiul separării puterilor în stat şi că subminează legitimitatea instanţelor.