HARTĂ // Unde se respiră cel mai poluat aer în R. Moldova

ÎNGRIJORĂTOR // Unui cetățean al R. Moldova îi revin câte 74 de kilograme de poluanți din întreaga cantitate emisă în atmosferă în decursul unui an

După o vară toridă și lipsită de precipitații, cetățenii R. Moldova au ajuns să inhaleze aer tot mai toxic. Cei mai expuși riscului sunt locuitorii capitalei care respiră gazele emanate de zecile de mii de mașini care circulă zilnic în Chișinău, dar există și câteva raioane în care situația este alarmantă.

Măsurătorile efectuate de Serviciul Hidrometeorologic de Stat arată că cel mai mare dușman pentru sănătatea moldovenilor este dioxidul de azot. În decursul unei luni, la Chișinău pot fi înregistrate și 20 de zile în care acest poluant depășește norma sanitară.

Măsurători de trei ori pe zi

Sistemul național de monitorizare a calităţii aerului a fost creat acum 46 de ani și de atunci specialiștii fac măsurători la 17 posturi situate în cele mai industrializate zone din republică: Chişinău, Bălţi, Bender, Tiraspol și Râbniţa. La acestea se adaugă o stație automată situată în satul Mateuți din Rezina și una amenajată la Leova pentru controlul transfrontalier al maselor de aer.

„Specialiștii prelevează probe de aer de trei ori pe zi: la orele 7.00, 13.00 și 19.00 și le aduc în laboratoare. În tuburi speciale se iau mostre pentru indicii de bază: suspensii solide, dioxid de sulf, monoxid de carbon, dioxid de azot, sulfaţi solubili, oxid de azot, fenol și aldehidă formică. A doua zi, până la ora 11.00, toate rezultatele sunt gata, facem analiza și anunțăm datele centrale de poluare”, explică Mariana Lungu, inginer coordonator în Centrul de Monitoring al Calității Aerului Atmosferic și Radioactivității Mediului.

De cele mai multe ori, se atestă depășiri ale normelor maxime admisibile la dioxidul de azot în Chișinău, suspensii solide în Bălţi, fenol în Tiraspol și aldehidă în Bender. În primele opt luni ale anului curent, au fost înregistrate deja 722 de depășiri ale normelor la poluanți. De exemplu, în luna mai 2014, norma medie zilnică sanitară la dioxidul de azot a fost depășită în capitală în 24 de zile, la Bălți nivelul suspensiilor solide a fost peste normă în 23 de zile, iar pe 12 mai la Tiraspol concentraţia admisibilă de fenol a fost depăşită de șapte ori.

Mașinile, mai periculoase decât întreprinderile

În prezent, în R. Moldova sunt înregistrate 5 339 de întreprinderi poluatoare, inclusiv trei centrale termoelectrice, dar cea mai mare cantitate de poluanți ajunge în atmosferă din sursele mobile, în special de la transportul auto.

Cele peste 840 de mii de mașini înregistrate în republică, multe dintre care sunt învechite, emană anual peste 180 de mii de tone de poluanți. Potrivit datelor Inspectoratului Ecologic de Stat, în 2014, sursele fixe au produs peste 20 de mii de tone de poluanți.

În total, în aerul pe care-l respirăm au ajuns 215 mii de tone de toxine. Dacă ținem cont de datele ultimului recensământ, care atestă că R. Moldova are 2,9 milioane de locuitori, rezultă că unui cetățean i-au revenit câte 74 de kilograme de poluanți.

În municipiul Chișinău, mașinile au produs de 15 ori mai multe toxine decât toate întreprinderile luate la un loc, iar în raionul Strășeni unitățile de transport au poluat aerul de 40 de ori mai mult decât activitatea industrială.

Condițiile meteorologice sunt decisive

„Din păcate, în această vară am avut condiţii meteorologice nefavorabile. Lipsa precipitațiilor, temperaturile înalte, intensitatea mică a vântului au contribuit la acumularea poluanţilor. Aceștia nu puteau fi dispersați. Un rol important îl are şi relieful local, întrucât în depresiuni are loc stocarea maselor de aer poluate. Și ceața de multe ori joacă un rol negativ”, spune inginerul Mariana Lungu.

În orașele mari, unde construcțiile răsar pe fiecare lot de teren liber și unde traficul este aglomerat non-stop, situația este foarte gravă.

Cele mai nocive zone din Chișinău

În municipiul Chișinău, calitatea aerului este monitorizată în șase zone unde sunt instalate stațiile Serviciului Hidrometeorologic pe străzile: Calea Ieșilor, Tudor Vladimirescu, Fântânilor, Grenoble, Uzinelor și bulevardul Moscova.

Observatorii susțin că cele mai multe depășiri ale normelor se înregistrează în punctele de control de pe străzile Fântânilor, Uzinelor și Vladimirescu. „Este din cauza traficului aglomerat, activității Căii Ferate, CET-ului și Combinatului de tutun”, motivează Mariana Lungu.

Lipsește stația mobilă

R. Moldova nu dispune de o stație mobilă pentru a efectua măsurări ale calității aerului în diferite localități. Uneori, se scoate echipamentul din stațiile fixe și se cară în teritoriu pentru a efectua un control. Așa s-a întâmplat anul trecut, când s-au făcut verificări în timpul lucrărilor de reabilitare a drumului Sărăteni-Soroca.

S-au prelevat probe din preajma satului Ţânţăreni și oraşului Ghindeşti, iar testele au arătat valori sporite la pulberi (praf) și dioxid de azot.

„Am avut cazuri când am împrumutat pe câteva luni o stație mobilă de la colegii din România. Un asemenea echipament costă aproximativ un milion de euro. Sperăm să facem o achiziție din grantul pe care îl oferă Bucureștiul pentru îmbunătățirea calității mediului în R. Moldova”, se arată optimist Gavril Gâlcă, șeful Direcţiei Monitoring al Calităţii Mediului.

Amenzi mici pentru poluare

Dacă experții atestă un risc sporit de poluare în unele zone ale republicii, întreprinderile sunt atenționate să-și modifice programul de lucru pentru a emite mai puține toxine. Când nu respectă recomandările, sunt amendate. Anul trecut au fost aplicate amenzi pentru poluare în sumă totală de 858 de mii de lei, dar au fost încasate doar 432 de mii de lei.
Alte 2,4 milioane de lei au fost vărsate în bugetul statului din taxele achitate de întreprinderile poluatoare.

Grigore Friptuleac, șeful Catedrei igienă, USMF „Nicolae Testemițanu”

Poluarea are influențe în primul rând asupra aparatului respirator. Poate crea reacții acute și bronșite cronice. Multe persoane au alergii, în special de la aldehida sulfuroasă și dioxidul de azot. Indirect este influențat și sistemul cardiovascular, pentru că oamenii respiră greu și asta îngreunează și absorbția sângelui. Pe termen lung, poluanții produc cancerul. Efectele poluării le simțim tardiv, în 20-30 de ani. Cum se spune, ne omoară încet, dar sigur.

***********
De la începutul anului curent, au fost emise trei avertizări de cod galben, care atestă un nivel sporit de poluare a aerului. Pe 19 ianuarie a fost depășită de câteva ori norma la dioxidul de azot, pe 20 martie - la fenol, iar pe 13 mai au fost foarte periculoase suspensiile solide.

***********

Anul trecut, Inspectoratul Ecologic de Stat a emis 2 764 de prescripții obligatorii agenților economici pentru prevenirea poluării bazinului aerian.

***********

Peste șapte milioane de oameni mor anual în întreaga lume din cauza aerului poluat, arată un studiu prezentat în 2014 de Organizația Mondială a Sănătății.

Topul celor mai poluante întreprinderi din R. Moldova, după totalul emisiilor de toxine în 2014