Gheorghe Erizanu: Bacul, polițiștii și Arhiva Națională

Parcă se așezau lucrurile cu Bacul. Parcă au început copiii să învețe. Parcă au uitat ce înseamnă epidemia copiatului. Parcă se înfiripa o brumă de generație care începea să gândească. Și atunci, de după colț, apare un spermatozoid cu budionovkă și cruce: Bacul trebuie modificat. Să nu stresăm copiii. Să poată intra la universități chiar dacă nu au luat Bacul. Să fie un fel de Bac facultativ și un altfel de Bac ca până acum. Cei deștepți să plece la universitățile lor deștepte din România, Anglia, Franța, Rusia sau Germania. Iar universitățile noastre să fie pentru restul un fel de PTU-uri, care să producă cadre cu diplome de studii superioare. Cum a fost pe vremea mea.

Să facem din viitorii tractoriști viitori preoți și din viitorii depanatori viitorii profesori în liceele cu Bac moale. Să punem bazele unei societăți moi, cu gânduri moi. S-o putem ușor acoperi cu budionovka noastră. Crucea să fie grea. Și unica dreaptă.

Manualele de literatură să fie un fel de abecedare. Foarte laxe (ușurele). Ca noi, supremii, să putem scrie ce vrem, iar voi să puteți citi ce vrem noi. La o adică, nici nu trebuie să citiți. Vă vom povesti ce vrem noi la televiziunile noastre. Clar. Simplu. Pe înțelesul vostru.

Ca să fim noi tari. Într-o societate moale.